Mariana Dragescu, simbolul feminin al Aviatiei Romane, a murit

 

Comandantul in retragere Mariana Dragescu, pilot in escadrila sanitara romaneasca din cel de-Al Doilea Razboi Mondial, a incetat din viata duminica, 24 martie,  la varsta de 100 de ani. 

            Pe  7 septembrie 2012, in ziua in care a implinit varsta de 100 de ani, ministrul Apararii a inaintat-o pe Mariana Dragescu in gradul de comandor in retragere Atunci, aceasta era  singura femeie-pilot in viata, care a luptat in cel de-al Doilea Razboi Mondial pe ambele fronturi si a contribuit la salvarea vietii a peste 1.500 de militari.

            Marie-Ana-Aurelia (Mariana) Dragescu a inceput sa zboare in dubla comada in anul 1935, obtinand al saptelea brevet feminin din Romania. In anul 1937 a fost incadrata la Aeroclubul Regal, apoi, din iunie 1940, la Ministerul Transporturilor, Navale si Aeriene, in functia de pilot. A fost mobilizata si, din anul 1941, a plecat pe front facand parte din escadrila sanitara, supranumita „Escadrila Alba”, participand la razboi pe ambele fronturi, pana in ultima zi.

 

Romania, singura tara cu avioane pilotate de femei

            In anii celui de-al Doilea Razboi Mondial, Romania a fost singura tara din lume care a dispus de avioane sanitare pilotate de femei – vestita Escadrila Alba. Totul a inceput in 1935, cand Mariana Dragescu – care pe atunci avea 23 de ani – a obtinut brevetul de pilot. La vremea aceea, putine femei se puteau lauda cu astfel de performante.
            Aviatia, arma de elita, a fost prima care a intrat in lupta la 22 iunie 1941 pentru dezrobirea Basarabiei, a Bucovinei de Nord si a Tinutului Herta de sub ocupatia sovietica.

Femeile -aviatoare romance, inregimentate in Escadrila Alba, dispretuind pericolele, au participat direct la operatiunile militare ale Armatei romane, ingrijind sau transportand ranitii cu avioanele RWD-13 in spitalele de campanie sau din tara.

In anul 1938, conducerea Ministerului Aerului si Marinei s-a interesat de femeile-pilot brevetate in scolile civile de aviatie existente in tara. Acestea au fost solicitate sa execute zboruri in cadrul manevrelor militare de la Galati.

 

Aviatoare cu misiuni de razboi

            Dupa doua saptamani de „ campanie”, aviatoarele Mariana Dragescu, Nadia Russo Bossie si  Virginia Thomas au primit certificate prin care erau considerate apte pentru a participa la misiuni de razboi.
            Infiintarea primei unitati de aviatie avand un personal majoritar feminin a apartinut printesei Marina Stirbey, aviatoare, proprietara a unui avion de turism tip ICAR.

 Pornind de la modelul organizatiei finlandeze Lotta Sward, printesa Marina Stirbey a avut ideea infiintarii unei escadrile sanitare pentru transportul ranitilor cu avioane pilotate de femei, dupa ce aceasta a efectuat un raid aviatic in Suedia si Finlanda.

La intoarcerea in tara, a redactat un memoriu catre conducerea aviatiei militare, in care propunea infiintarea unei escadrile de aviatie feminine inspirata de modelul finlandez.
            La 25 octombrie 1940 din ordinul subsecretarului de Stat al Aerului, comandorul av. Gheorghe Jienescu, s-a constituit Escadrila Sanitara cu sediul pe aerodromul de la Baneasa.   

            Trei aviatoare au fost afectate noii unitati: Mariana Dragescu,Virginia Thomas si Nadia Russo, fiind asimilate gradului de sublocotenent de aviatie cu solda echivalenta.

 

 Escadrila Alba manuite cu iscusinta de aviatoarele romance

Supranumele de Escadrila Alba venea de la faptul ca avioanele – tip RWD-13, de fabricatie poloneza, relativ mici – initial au fost vopsite in alb, pe aripi si pe partea laterala a fuzelajului au fost pictate cruci rosii, iar culorile tricolorului au fost desenate spre extremitati. Ulterior, pentru ca sovieticii nu tineau cont de faptul ca erau avioane sanitare si le bombardau, spre sfarsitul anului 1941 avioanele au fost vopsite in culori de camuflaj.

            Conform listei avioanelor poloneze capturate, Armata romana a recuperat 28 de aparate  RWD-13 si 3 RWD-13S. Aceste avioane au fost trimise la Fabrica de Constructii Aeronautice ICAR din Bucuresti, unitate industriala infiintata in anul 1932 de inginerii Mihail Racovita si Otto Apel.
            In aceasta fabrica se realizau dupa licente germane si autohtone avioane de turism, dar si avioane militare si comerciale.
            Cele trei avioane sanitare RWD-13 S si patru avioane RWD-13 aflate in stare buna de functionare au fost transferate la Escadrila Sanitara.

 

Luptatoarele aeriene

            Dupa ocuparea Odessei de catre trupele romane, la 16 octombrie 1941, aviatoarele si-au continuat misiunile de lupta transportand raniti si materiale.

            La 6 noiembrie 1941,avioanele RWD-13 s-au intors in tara pe aerodromul militar de la Pipera, intrand in revizie generala. Cele trei „luptatoare aeriene” transportasera peste 700 de raniti in decursul a patru luni de razboi.

            Pe frontul de la Stalingrad, Escadrila Alba a fost completata cu noi aviatoare, precum Victoria Pokol, Maria Nicolae si Smaranda Braescu.
            Din cauza conditiilor deosebit de grele in care locuiau , Nadia Russo s-a imbolnavit si a plecat, la un moment dat, la spitalul de la Nicolaev.

            Pe 8 iulie 1943, cinci aviatoare: Mariana Dragescu, Virginia Thomas, Stela Hutan, Victoria Pokol si Maria Nicolae s-au deplasat pe calea aerului pe aerodromul din Simferopol – Crimeea, fiind folosite in misiuni numai sase avioane: 3 RWD-13 si 3 RWD-13S. Aviatorele au transportat raniti de pe frontul din Kuban la Simferopol, transportand intr-un timp relativ scurt peste 200 de grav raniti.

 

Rasplata comunistilor

            Dupa instaurarea regimului comunist, rasplata lor a fost inchisoarea, eliminarea din aviatie si marginalizarea. Celebre in anii razboiului, aceste aviatoare au intrat intr-un complet anonimat in primele decenii postbelice, pentru a fi redescoperite mult dupa 1989.

 Mariana Dragescu, ajunsa la o varsta venerabila de 100 de ani, se pare ca a fost ultima  supravietuitoare a Escadrilei Albe si reprezinta un adevarat simbol feminin al aviatiei romane.

            Daca multi piloti din Aviatia Regala au infundat puscariile comuniste in anii postbelici, (amintesc de Tudor Greceanu, Horia Agarici, Hariton Dusescu, Sorin Tulea, Gheorghe Spulbatu,Virginia Dutescu, Nadia Russo – Bossie (dupa casatoria cu Ghe. Bossie pe care l-a cunoscut la Latesti in Baragan unde avea domiciliul fortat) , Mariana Dragescu poate fi  considerat  norocoasa. Aceasta a  scapat “usor”, numai cu excluderea din aviatie in 1955, cand a fost data afara fara nici o explicatie.

 

Material inspirat de: Liga Militarilor Profesionisti