Minunatele oase – o poveste care depaseste orice imaginatie

 

Cand cei mai multi dintre copii il asteapta pe Mos Nicolae, Susie, o fetita dintr-o suburbia Americana, este ucisa. 6 decembrie 1973, are numai 14 ani.

Dupa 2 ani ancheta continua. Susie ia parte, in mod pasiv, la desfasurarea actiunii. Este in rai si ii priveste pe toti duios. Ne povestete cum s-au intamplat lucrurile. Unde si cum. Cine a stiut , cine nu. Cum sunt personajele. Ne spune cum a fost violata intr-un mod abuziv. Cum a plans atunci cand s-a certat cu fratele sau si cum a plecat intr-o plimbarea care avea sa fie ultima.

Romanul in sine nu vrea sa aiba o tenta religioasa. Ideea raiului nu este predefinita. Este lasata la libera imaginatie. Raiul in sine este asa cum noi il cream. Cum noi ni-l dorim. Susie il vrea ca un loc ce nu l-a avut niciodata. O continuare a copilarie sfarsite prematur.  In rai, Susie intalneste o alta fetita care ii va devein prietena. Si careia ii va impartasi povestea sa.

Mi-a placut romanul pentru mesajul sau simplu. Pentru credinta si idea de familie, conceptul acela American atat de intalnit in filme. Mi-a placut ritmul lent, autoarea parca vroia ca si noi sa luam parte la actiune. Vroia ca si noi sa fim acolo. Personajele cauta indelung raspunsuri. Totul decurge lin. Ce nu mi-a placut este legat de contructia personajelor. De modul prin care autorul impune felul in care , noi, cititorii, ii vedem. Personajul principal negativ, are creat in jurul sau o intreaga intriga, care insa , la final, se rezolva exprem de simplu cu o concluzie elucidata prin cuvinte. Per total romanul este bine inchegat, un fir logic, evenimente simple, poveste interesanta. Are o nota de mister care descreste odata cu fiecare pagina citita…Cu primele pagini din care aflam ca si autoarea a fost violata…

Sunt 375 de pagini si 375 de emotii scrise de Alice Sebold intr-o maniera incredibil de patrunzatoare.