Parfum, viciu si traditie- narghileaua

Anul 1000. India. Hasis. O nuca de cocos si un tub atasat ei.

Anul 1500. Imperiul Otoman. Tutun negru. Recipient din lemn, alama sau sticla decorate cu mozaicuri.

Anii 1960-2011. Europa. Tutun cu miere si fructe. Narghilea.

 

Nu mai e un subiect tabu, faptul ca din ce in ce mai multi vad narghileaua ca pe o afacere si ca si mai numerosi sunt cei care incurajeaza acest fenomen, cumparand-o si  fumand-o.

Chiar si asa, ce se stie la ora actuala despre narghilea?

Este sau nu mai nociva decat tigarile? O prefera fumatorii in defavoarea tigaretelor? Cresc sau scad vanzarile din domeniu pe timp de criza? Ce cred tinerii despre narghilele?

Legendele spun ca, acum 2000 de ani, inainte sa fi fost descoperit tutunul, exista o instalatie din care se fuma, realizata din o teva si un recipient cu apa si numita Dhoom Netra. Ierburi aromatice si medicinale, dar si droguri, erau fumate prin acel recipient. Fara doar si poate, este vorba despre narghile, cuvant turcesc al carui semnificatie e lesne de inteles. Insa, chiar si cu o istorie invaluita in mister, narghileaua nu se poate bucura de o sustinere unanima, lucru firesc, de altfel.

“Narghileaua nu e ca tigara, cum nici scuterul nu e ca masina”, mi-a raspuns un tanar. Insa care e masina si care e scuterul? Care “polueaza” mai mult? Testele arata ca echivalentul a 20 de minute de fumat narghilea e  un pachet de tigari. Avand in vedere ca pentru a fuma o tigara e necesar mai mult de un minut si ca oricat de antrenata ar fi persoana, mi se pare imposibil sa fumeze tigara dupa tigara pana numara 20, tragem concluzia ca “bolidul” e narghileaua.

Fumatorii, mai ales veteranii, nu ar lasa niciodata tigarile pentru narghilea. Aceasta este concluzia pe care am tras-o in urma “culegerii” mai multor pareri. Multi nici nu au incercat-o si sunt reticenti din cauza prejudecatilor sau a nestiintei, multi nu ii inteleg rostul dar si mai multi au recunoscut ca nu au avut ocazia testarii unei narghilele.

In Romania, locatiile unde se poate fuma  narghilea se inmultesc. Asta pentru ca lumea cere diversitate si pentru ca sincer vorbind, sa  importi din Egipt narghilele si tutun  nu e asa costisitor, iar profitul iese chiar considerabil. E chiar de bon-ton sa fumezi o narghilea cu prietenii, dupa cum spune si George pe un blog: “Aud tot mai multi prieteni ca se duc prin pub-uri (mai mult de orientare turceasca) si se strang in jurul unei narghilele si combina aromele. Se asociaza oare cu fumatul ? Are ceva daunator ? Ati incercat?”. Sunt sigura ca sunt multi cei care simpatizeaza cu George. Noi incercam sa oferim raspunsuri simple si sincere, insa, daca aveti alte experiente sau conceptii, va rog lasati-ne mesaje.

Frumoasele obiecte care scot fum ametitor au ajuns si pe meleagurile noastre din ce in ce mai diverse. Sunt din ce in ce mai rafinate si ornate, iar vanzarea lor este in crestere, dat fiind faptul ca si spatiile de unde se pot procura s-au inmultit. Ca in orice domeniu, si pe rafturile cu narghilele una trebuie sa fie mai “cu mot”, mai scumpa, mai sofisticata. Narghileaua ce are coloana de fum transparenta este vedeta la ora actuala, fiind  in topul noutatilor.

Preturile lor scad, aromele tutunului se diversifica, profitul creste, pentru ca numarul clientilor creste si el. Treaba nu este inca “fumata”, deci.

Acest tabiet ramane insa, in lista preferintelor multor persoane. O cafea mica, dar neagra, neagra de tot si cel mult un shuberek alturi de ea. O muzica ambientala, de relaxare, intr-un decor cu mese joase si perne multe, in care norii de fum, atunci cand se risipesc, dezvaluie vitraliile obiectelor ce lumineaza. Un loc unde cromatica graviteaza in jurul grenaului, auriului si albastrului- ca cel din coada unui paun si unde toti au in comun ceva: un carbune natural, sirian, care aprinde suflete pasionale, care incalzeste atmosfera, care arde monotonia si care catalizeaza visarea… Asa vad eu o seara langa o narghilea.

 

 Oricum ai da-o suma viciilor ramane constanta, e doar o chestie de gust pe care din ele le alegem.