Mierea este cel mai puternic medicament pe care natura îl poate oferi și, în același timp, darul meu pentru cei care o iubesc.
Cu drag, C.A.Hogas
* * *
Înainte de toate, Sănătate! . . . este îndemnul de început al fiecărei zile și crezul care mă duce cu gândul la satul în care bunicii mei m-au ocrotit și m-au învățat să prețuiesc fiecare clipă. Acolo încă poți gusta fructele celui mai bătrân păr din România și, posibil, din Lume. Părul lui Sticea are doar 608 de ani și nu dă semne de oboseală. Avea deja 25 de ani în anul în care se năștea Stefan Cel Mare, înca rodește în fiecare an și, fără îndoiala, pentru a se menține în formă, a dezvoltat un parteneriat de polenizare, de lungă durată, cu albinele, inginerii supremi ai naturii.
Satul Ciohorăni este, cu siguranță, una dintre cele mai vechi așezări din Valea Moldovei iar familia noastră are aici rădăcini adânci.
În această veche familie de răzeși se naște Dima Hogaș, devenit preot mai apoi și care ” … pe lângă alți copii, a mai avut si pe Gheorghe Dimitriu (Dimitriu de la Dima), iar acest Gheorghe Dimitriu, împreună cu soția sa. Mărioara (n. Stanciu în Pechea), a avut opt copii, între care și pe Calistrat – mai precizează fiica prozatorului. Calistrat reia numele bunicului, Dima Hogas …”. Unii copii ai preotului Dima Hogaș au rămas în sat iar alții au plecat să urmeze școli la Iași, Tecuci (Gheorghe Dimitriu devenit Protopop) și Neamț. S-au sprijinit întotdeauna, au fost si sunt un model demn de urmat pentru oamenii locului. Profesoara și pictorița Rozalia Hogaș (D-na Pantelimon, după căsătorie, sora cea mare a bunicului meu Manole Hogaș) a fost eleva Sidoniei Hogaș, fiica marelui pictor în cuvinte Calistrat Hogaș.
Este o așezare liniștită, cu oameni harnici, statornici, situată de peste șapte secole pe dealurile aflate între valea Siretului și cea a Moldovei, în apropiere de Hanul Ancuței (amintit adeseori în operele lui Sadoveanu, a cărui mama s-a născut în Verșeni, satul aflat la sud de Ciohorăni).
Leagănul copilăriei mele, l-a oferit marelui Sadoveanu pe Tudor Șoimaru, personajul principal din Neamul Șoimăreștilor. Această capodoperă a literaturii române a fost considerată, la momentul apariției, cel mai valoros roman istoric.
Împrejurimile sunt un adevarat rai al apiculturii. Viile si livezile sătenilor, bolta de salcâmi ce străjuiește pârâul Ciohoranca, teii din sat și din Pădurea Seculară, pășunile și ogoarele din juru-i asigură tot timpul anului flora și seva din care albinele produc cel mai puternic medicament pe care natura îl poate oferi.
Este satul în care moștenirea nu se măsoară în bani. Tatăl meu, Milucă Hogaș, mi-a oferit șansa de a mă bucura de ceea ce el si Manole, al sau tată, au prețuit, îngrijit și păstrat. Ceea ce transformă livada de vișini și pruni, stupii si vița de vie în nestematele moșteniirii mele nu sunt kilogramele de fructe, miere ori litrii de vin. Sunt acele clipe petrecute alături de ei în aceste minunate locuri și dragostea cu care s-au străduit să le îngrijească. Este bucuria pe care am trăit-o cu toții atunci când, adunați în jurul mămăligii aburinde, ne afundam nasul în aburul borșului, de a cărui rețetă numai bunica Pachița (Paraschiva) avea cunoștință, și tăvăleam, prin smântâna atent adunată de deasupra laptelui prins din ulcică, sărmaluțele în foi de viță. Și în tot acest paradis culinar, păhăruțul de țuică de prune era cel care deschidea calea bucatelor.
Hramul de Sfântul Nicolae, sărbătoarea satului, era prilejul de afirmare a cozonacului cu nucă copt cu mare grijă, în ajun, în ”cuptiorul” de lut al bucătăriei de vară, a turtei cu julfă, a prunelor uscate și, bineînțeles, a parfumului inconfundabil și a gustul usor acrișor al Arămiului de Ciohorăni, un cupaj inestimabil din cea mai dulce căpșunică și cea mai parfumată fragă, purtat cu mare grijă de bunicul Manole, un adevărat custode al celei mai prețioase licori, din răcoarea beciului si pân’ pe masa la care îl asteptau amintirile, planurile, glumele și voia bună.
Așa era Viața în Ciohorăni . . . iar eu mă străduiesc să o păstrez pentru ca și Octavian să cunoască bucuria și onoarea de a-i transmite fiului său această comoară inestimabilă. (vezi galeria foto de mai jos).
***
Cu drag, C.A.Hogas
Galeria foto (cu explicatii importante) si pe :
2. facebook : Prima Editie a Festivalului de Traditii Populare
mai citeste si : Viata, O zi, o viata . . . , Iubitul si Albinaritul , – la Ciohorani , Iasi ,
