Harm Reduction

 

Sau altfel spus reducerea riscurilor este termenul ce defineste politicile, programele, serviciile si actiunile orientate catre reducerea riscurilor/daunelor medicale, sociale si economice produse de consumul de droguri la nivel individual, comunitar si social.

Asadar, in razboiul contra drogurilor, cineva si-a dat seama ca cei care au cel mai mult de pierdut sunt chiar consumatorii, iar odata cu ei societatea in general. In momentul in care a fost clar ca abstinenta nu este intotdeauna un obiectiv realist, s-a pus problema starii de sanatate a celor care inca nu doresc sa faca o schimbare in ceea ce priveste consumul, dar poate o vor face in viitor. In viata fiecarui consumator dependent, vine un moment in care decide ca e timpul sa faca o schimbare. E important ca in acel moment, motivatia sa fie mentinuta si de o stare de sanatate buna. Pentru ca un diagnostic de HIV sau hepatita C poate scadea motivatia pentru schimbare pana la zero. De asemenea, pentru ca cei care consuma droguri nu traiesc in comunitati izolate, s-a pus problema starii de sanatate a tuturor celor cu care vin in contact, devenind astfel o problema de sanatate publica. Un consumator poate avea (si de obicei are) prieteni sau parteneri sexuali neconsumatori. Iar bolile care se raspandesc in comunitatea consumatorilor si de aici in populatia generala nu sunt deloc putine: HIV, hepatite B si C, sifilis, alte boli cu transmitere sexuala, etc.  Ce se poate face in acest caz?

Cele mai populare si cu sansele de reusita cele mai mari sunt programele de schimb de seringi. Acestea pot fi desfasurate atat pe teren, cat si intr-un centru fix si in cadrul lor se desfasoara activitati de consiliere psihologica, furnizare de seringi si alte echipamente de injectare sterile, colectare seringi folosite, testare HIV si Hepatita C, consiliere juridica, etc. Insa lucrul cel mai important legat de aceste programe este ca prin ele, consumatorii de droguri sunt adusi catre servicii. Din cauza stigmei, a izolarii, se ajunge la situatia absurda in care tineri la 24-25 de ani nu au calcat niciodata intr-un cabinet medical. Si atunci cum poti sa stii problemele de sanatate cu care se confrunta o categorie a populatiei, daca oamenii respectivi nu au acces la servicii medicale? De aceea este extrem de important faptul ca ajung intr-un astfel de centru, unde sunt tratati cu respectul pe care il merita orice om, sunt inregistrati, consiliati, ajutati. Este, in fapt, primul pas catre schimbare.

Exista numeroase povesti de succes in care persoane dependente de heroina de ani buni si care nu mai aveau nici o speranta la o viata normala au pasit intr-un astfel de centru, au luat contact cu serviciile, au inceput sa fie motivati, sa ceara informatii, au fost trimisi catre alte servicii medicale sau sociale si pana la urma au reusit sa se reintegreze social.

Multa lume se arata deranjata de faptul ca trebuie sa traiasca alaturi de consumatori, dar adevarul este ca putini sunt dispusi sa vada dependenta ca boala, sa inteleaga ca solutia nu este sa-i izolam sau sa-i bagam pe toti in puscarii ci sa-i ajutam sa duca iar o viata normala. Stigma, izolarea, nu fac decat sa-i impinga la marginea societatii, sa nu mai stim nimic despre ei, despre problemele lor, despre bolile lor. Si trebuie sa fii cel putin naiv ca sa crezi ca aceste probleme, aceste boli, nu vor afecta populatia generala si ca daca ne bagam capul in pamant ca sa nu vedem anumite lucruri care ne deranjeaza, atunci ele nu exista.