Justin Capra: Avem obligatia morala sa ne respectam locul nasterii, parintii si obiceiurile, iar daca sunt proaste sa le facem bune

Ieri, la Muzeul Judetean de Stiintele Naturii Prahova, a fost vernisata expozitia „Inventatorul Justin Capra si creatiile sale”, dedicata creatorului „Rucsacului zburator” si descoperirilor sale din domeniul aparatelor de zbor neconventionale si al vehiculelor ecologice.

Ultimele realizari ale inventatorului Justin Capra, vehicule cu doua si trei roti, autoturisme ecologice si o bogata documentatie privind biografia, creatiile si premiile primite pentru realizarile sale reprezinta punctele cheie ale expozitiei dedicate acestuia.

Prezent la eveniment, inventatorul nu a ezitat sa atraga atentia, in mesajul sau,  asupra constiintei valorii de neam, pe care orice roman ar trebui sa o aiba, dar si asupra valorilor morale pe care fiecare dintre noi ar trebui sa le reconsolidam. „Exista o sfera a cunoasterii integrata intr-o infinitate de necunoastere. Mariti sfera cunoasterii si veti mari exponential aria intrebarilor. De aceea scoala nu este suficienta, pentru ca scoala nu-ti prezinta gestionarea ideilor. (…) Daca ii citim pe Platon, pe Plotin si mai aproape de noi, pe Toffler, o sa ne dam seama ca lumea este programata si ca miscarile noastre sunt foarte mici. Dupa unii cercetatori, sub 10% avem liberul arbitru. Ne simtim claustrati, nu putem sa ne miscam, nu putem sa facem ce vrem, facem numai ce putem. Dar exista o supapa, exista o cale, aceea de credinta. (…) Deci exista acea forta suprema, pentru ca noi, oamenii, realizam proportional cu vointa si cu patratul credintei. De aceea francezii spun ca «savantii stiu totul, dar, din pacate, numai atat». (…) Noi ne-am indepartat de natura, noi trancanim silogisme, noi disecam fara sa tinem cont de ceea ce a spus stramosul nostru Zalmoxix, care a creat si o religie, si anume ca sanatatea pleaca de la suflet. In cazul acesta medicina devine decorativa. Cum spunea si Platon: «noi, grecii, nu putem rezolva probleme de sanatate pentru ca noi nu stim ceea ce stiu medicii daci». (…) E bine sa stiti ca nu suntem urmasii romanilor, asa cum ati invatat la istorie, si ca e putin invers. Cu sase inainte de Hristos, apare o denumire in Austria: «Piatra Dacului» (dak stein), in vreme ce Roma nici nu era creata. A venit un reporter englez la mine, de la BBC, Tom Wilson, si i-am spus «Nu stiu ce ati invatat despre noi, dar noi nu suntem aia. Adica? Pai, zic, dumneavoastra, Inglitera ati stat 600 de ani sub romani. De ce nu vorbiti latina si vorbim noi, care am stat 100 de ani si ceva si au ocupat Banatul? De ce, dupa 600 de ani de ocupatie, voi inca vorbiti engleza? Interesant», zice. Noi eram traci. Tracii insemna daci, moezi, dardanieni, italici, etrusci. Noi nu aveam nevoie de translator cand mergeam la Roma. Si noi avem mai multe cuvinte latine decat italienii. (…) Trebuie sa fiti mandri ca sunteti romani. Nu pentru ca suntem noi mai grozavi, pentru ca avem niste tare: suntem prost crescuti, mai ales partea de sud, dar avem niste radacini serioase, si avem obligatia morala sa ne respectam locul nasterii, parintii si obiceiurile, si daca sunt proaste sa le facem bune. (…) Haideti sa incercam sa dam un exemplu noi, prahovenii care suntem rau vazuti in tara pentru ca suntem infatuati, haideti sa incercam sa facem curatenie la noi in casa, daca putem sa aruncam mitocaniile, sa aruncam tigarile, sa aruncam betiile si lucrurile urate care nu fac cinste educatiei copiilor nostri. Mi-as permite sa va ofer o epigrama scrisa de un prahovean care, daca mai traia, trebuia sa aiba o suta si ceva de ani. O epigrama adresata prahovenilor, pe care este bine sa o retineti: «Jocul tau nu-si are rostul si in final esti nedibaci, asa bine faci pe prostul si nu cred ca te prefaci». Haideti sa o luam ca atare si sa incercam sa nu fim prosti, asa cum a spus el”, a declarat Justin Capra in prelegerea „Filosofia tehnicii”, un discurs presarat cu numeroase exemple.

La cei aproape 80 de ani, consacrati intr-o proportie covarsitoare creatiei, Justin Capra reprezinta un model de existenta. El este cel care, in 1958, a realizat prototipul „Rucsacului zburator”. Desi, potrivit inventatorului, creatia sa a fost insusita si brevetata de americani dupa trei ani si jumatate, nefiind niciodata inclusa in productia de serie din Romania, in anul 2002, organismele de specialitate din SUA au recunoscut oficial ca ideea i-a apartinut romanului Justin Capra, rucsacul zburator fiind folosit de cosmonauti la deplasarile intercapsulare.

In 1961, Justin Capra a inventat „Cutia neagra”, un dispozitiv care poate reduce partial gravitatia corpurilor, iar in anii urmatori diverse prototipuri de masini si motorete, preocupandu-se in special de cresterea randamentului si scaderea greutatii acestora. Printre cele mai recente inventii se afla „Vehicul la purtator”, un triciclu pliabil echipat cu motor electric integrat in butucul rotii de directie, care constituie raspunsul ideal la problemele traficului urban.

 „Prezentam valori din existenta noastra. Pe langa celelalte, prezentam valorile umane care trebuie sa ne atraga atentia, pentru ca avem datoria sa vorbim si despre oameni. Trebuie sa ne cunoastem si pe noi, trebuie sa cunoastem valorile, trebuie sa stim pe ce ne bazam, ca sa stim cum vom realiza viitorul. Acesta este motivul pentru care am organizat aceasta expozitie si prin care am prezentat un OM, o valoare, o dovada a intelegerii, a intelepciunii, a existentei frumoase si durabile. Dincolo de aceasta expozitie, avem in plan, de foarte multi ani,  realizarea unui Muzeul al tehnicii. Dorim ca aceasta expozitie sa fie o baza pentru demersurile nostre in acest sens”, ne-a spus Emilia Iancu, directorul Muzeului Judetean de Stiintel Naturii Prahova.

Creatiile lui Justin Capra pot fi vizitate zilnic, in Sala Rotonda din incinta Palatului Culturii din Ploiesti, unde sunt insotite de explicatii tehnice.