Mana invizibila in chimia perversa a puterii

George R.R. Martin in romanul “Inclestarea Regilor” deschide o noua bucla in creatia  arabescului ce descrie o chimie perversa a puterii unde aritmetica politico-monarhica, calculele simple si reci trec in nefiinta orice urma de sentiment.  

            Cuvantul “inclestare” reprezinta  un eufemism in raport cu faptele ce se petrec in scopul unic al puterii dar in acelasi timp simbolizeaza conflictul de natura nobila, superioara (privind tactica, strategia, jocurile mortii) ce face jonctiunea cu miticul (dragonii, umbrele insetate de sange, focul salbatec) si cu magia presarata cu grija de undeva de deasupra operei. In mod trancedental “Mana invizibila” a autorului armonizeaza  piscurile inalte ale operei polarizand emotia cititorului la limita  osmozei titanice dintre magie si mitic. Traiectoria eroica a destinului  Aryei Stark innobileaza spiritul acelui cititor ce indrazneste sa empatizeze cu personajul,  in timp de tradarea si conspiratia lui Tyrion Lannister impotriva surorii sale transforma cititorul intr-un martor al nefiintei ce se descompune treptat cu maretie. Astfel redevenim simple pietre int- o furtuna de gheata. Sideful continua sub forma cruzimii, al unui univers redus la mecanisme brute, parca insensibile la zgomotul lumii. Personajele inclestarii sunt in aparenta grotesti, lipsite de un sens axiologic sau macar logic, insa ele au o structura interioara complexa ancorata exclusiv asupra chestiunilor pragmatice, circumstantiale utilizand din plin logica triviala a naturii umane (“Sunt niste oameni nimic mai mult”). Chiar daca personajele sunt lipsite de geniu, asta nu inseamna ca nu au fost faurite meticulos in creuzetul imaginatiei infinite  unde “Mana invizibila” impleteste atat de bine elementele primordiale ale fiintei si nefiintei.

            Nu am reusit sa ne ferim de puterea de descriere a autorului, in schimb am reusit sa articulam un raspuns, o descriere mai exacta a autorului. Daca ne-am adaposti la linistea unei cafele am lansa si noi o “furtuna de gheata”, i-am spune doar atat :

 “Geniul este regele care isi creaza propriul popor “