La izvor, in poienita …

 

La izvor, in poienita …

 

 

 

 

Povestitor : Intr-o zi, fata cea mica a unchiului matusii lui Voda

                      Vine sa ia apa, Ionel a prinde si o trage … deoparte :

Ionel :           Scumpa si suava, dulce domnisoara

                      N-ai vazut-o astazi pe-a ta surioara ?

Suzi :            Te numesti Ionel ? Ti se spune Nila ???

                      Esti baiat simpatic !

Povestitor :  Se naste-o idila …

Ionel :            Scumpa si suava, prea domnisorica

                       Esti inca prea mica …

                       Nici nu ti-a iesit puf pe gogosica !

Suzi :              Gogosica mea nici nu are puf !

Ionel :            Pai Vezi !!! 

Suzi :             Si sa stii bai Nila ca ma enervezi !!!

 

Ionel :            Hmmm … interesant ?! (ciuleste urecherea)

Povestitor :  Soarele apune si de peste deal

                       Se aude, parca, glas de papagal …(vine Nica)

 

                       Mare-I fu mirarea cand, in umbra lunii,

                       Dulce si suava ca o garofita

                       Mladios isi poarta-n ie si catrinta

                       Trupu-I de sirena tanara Domnita

 

(langa ea …) Vesel si zlobiu, ca un miel turbat

                       Pupator de mana si magulitor

                       Chiar prea plin de sine si needucat

                       O-nsoteste Nica, "Flacaul" din sat

 

 

(incepe lupta…)  Nici una nici doua Nica il zareste,

                              Nila … se infoaie !!!

                              ( Povestitor : Cred ca o sa-si traga iar cu sutu-n Foaie ! )

                              Distanta e mare dar se micsoreaza

                              Cand Nica spre Nila turbat galopeaza !

                              Nica se arunca ! Nila se fereste !

                              Nica slab la minte, nasul si-l beleste !

 

( VICTORIE ! )     Nici nu-ncepe lupta ca se si termina

                              Nila il loveste la ficat si splina !

 

 
( Recompensa … ) Mult impresionata, Tanara Domnita

                                   Il trage, si-acum, pe Nila intr-o poenita

 

( Deznodamant … )    Chircit de durere, cu nasul belit

                                      Nica papagalul este oblojit

                                      Scumpa si suava, dulcea domnisoara

                                      Il tine pe Nica cu-a sa aripioara

                                      Ii da din ulcior sa bea apa chioara

                                      Si-i marturiseste, fara rusinica …

Suzi :                            Si sa stii bai Nica, ca eu, nici nu am

                                      Puf pe gogosica !

 

 

 

                                                                                                                                                                                                                    C.A.Hogas

Written by