K-PAX

Sunt filme pe care le intelegi, filme pe care le simti si filme pe care le intelegi dupa ce le simti.
“K-PAX” este un film de-o duritate similara cu un accident nuclear: odata trait, ramane acolo pe vecie.
In “K-PAX” nu veti intalni, insa, duritatea efectiva a contactului tactil violent; filmul evolueaza pe o linie epica extraordinar de profunda, cu implicatii filosofice monumentale.
Rolul protagonistului Prot – un barbat schizofrenic cu puternice tulburari de personalitate – e unul din lucrurile pentru care te bucuri in viata, literalmente; acest rol este blocajul tuturor criticilor la adresa lui Kevin Spacey.
Actorul este magistral in interpretarea unei trairi in dubla personalitate. O traire care devine o analiza necrutatoare, precisa si  revelatoare a societatii umane. Sunt putine roluri de asemenea calibru psihologic si uman in toata cinematografia vizionata. La fel de exclusiviste sunt si scenele-cheie ale filmului: fie ca vorbesc de “Howie si Bluebird of happiness”, de teribilele sesiuni de hipnoza conduse de doctorul psihiatru Mark Powell (Jeff Bridges) sau de finalul peliculei, toate sunt asezate intr-o ordine cerebrala, legate intre ele de nenumarate indicii semiotice.
Spacey e ca un catalizator care, introdus intr-o reactie banala, reconfigureaza toate aspectele si cunostintele initiale. Acesta este efectul lui Prot atunci cand intervine in familia pacientilor de la spitalul psihiatric din Manhattan. Actiunile pe care le starneste printre acestia dovedesc letargia pacientilor, in conditii normale. Prot nu face altceva decat sa le dea un tel, sa le fixeze un rost al existentei lor; spargandu-le rutina, acesta ii ajuta sa traiasca o bucurie sanatoasa, adevarata.
Fiecare clipa din efortul actoricesc al lui Kevin Spacey necesita extrem de multa atentie, fiecare replica a sa este spusa pentru a fi “rumegata” ulterior doar de aceia care sunt in stare, fiecare emotie transmisa inseamna inca o “lovitura” de dalta intr-o bucata de lemn devenita o “sculptura” de referinta in colectia cinematografiei mondiale.
Este jignitor, insa, faptul ca acest film nu a primit un Oscar, poate din cauza mercantilizarii pana la absurd a pietei cinematografice.
Filmul lansat in 22 octombrie 2001 (SUA) in regia lui Iain Softley, dureaza doua ore si a avut un buget de circa 48 de milioane de USD. Weekend-ul lansarii oficiale a strans incasari de peste 17 milioane de dolari in Statele Unite (la 28 octombrie 2001). Pana la 30 decembrie 2001, incasarile urcasera la peste 50 de milioane de dolari.

K-PAX – o poveste intr-o raza de lumina.