Emotiile din spatele scenei. Interviu cu Ruxia Sandru

 

Domeniul organizariii de evenimente este cu siguranta  incintant si interesant. In spatele scenei sunt cele mai mari emotii si cea mai mare tensiune. In cadrul acestui interviu o avem protagonista pe Ruxia Sandru, PR al unei serii de evenimente rock din Romania.

Cel mai apropiat eveniment in care Ruxia Sandru se ocupa de comunicare, este concertul Kempes si Rezident Ex de la Arenele Romane.

Care a fost prima ta tangenta cu acest domeniu, al organizarii de evenimente?

Am inceput oarecum de pe partea cealalta a baricadei, respectiv din postura de PR al cotidianului Romania Libera. Ocupand pozitia aceasta faceam si parteneriate media in numele  ziarului la evenimentele de pe piata.  Am inceput activitatea aceasta la cateva luni dupa  ce cotidianul  a fost rebrenduit. Trecand printr-o schimbare de imagine, avea nevoie  si de vizibilitate la evenimente si asa am aparut eu in ecuatie. Aveam deja cateva relatii  la momentul respectiv, acolo m-am cunoscut cu toti organizatorii de evenimente, am inceput relatii foarte bune cu colaborari cu toata lumea si cam dupa un an si jumatate am inceput  sa fac servicii de promovare si PR pentru  evenimente de divertisment. S-a incheiat epoca Romania Libera si am trecut in tabara organizatorilor de concerte si evenimente.

Ce te-a atras in acest domeniu?

Cred ca dinamica. Niciodata job-ul meu nu a fost plictisitor sau unul de rutina. Eu sunt jurnalist de formatie, asa ca niciodata nu m-am plictisit. Nici in perioada de la Romania Libera nu m-am plictisit pentru ca si acolo se intamplau foarte multe lucruri insa nu se compara cu dinamica pe care am cunoscut-o cand am intrat in zona asta.

Dinamica este partea pe care o gasesti cea mai interesanta?

Dinamica este partea cea mai provocatoare. Cand am inceput sa lucrez  pe partea asta, bineinteles  ca aspectul cel mai interesant  viza relatia cu artistii, cu aspectele pe care la vremea respectiva nu le cunosteam, tot ceea ce presupunea partea din spate a organizarii unui eveniment mi s-a parut cea mai atractiva. Am avut  si o emisiune la radio care se numea  Backstage, la care aveam invitati organizatori de concerte si puteam sa aflu ce e dincolo de cortina. Faceam asta saptamanal, cumva aveam o viziune, priveam dintr-o gaura a cheii  dincolo de partea vizibila; insa dinamica ramane ceea ce ma tine in priza.

Ceea ce vad oamenii pe scena este produsul final.  Cata munca este in spatele  cortinelor?

E multa munca si mai ales pe o perioada indelunga, pentru o reprezentatie care dureaza in general  90 de minute.  Pregatirile incep cu luni inainte iar pentru numele mari chiar cu un an inainte, totul se coreleaza cu  turneele  in care se afla diversi artisti in perioada  repectiva.  Partea mea de comunicare intensa dureaza cam 2 luni. Incepe in momentul in care contractul este semnat si evenimentul este anuntat pe piata.

Pentru evenimentele pe care le organizezi, inainte sa se aprinde reflectoarele ai emotii?

Eu nu le organizez, le comunic, adica  le fac vizibile pentru public. Si am emotii de fiecare data cand se aprind reflectoarele. Sunt niste senzatii si trairi pe care nu le-am avut in nicio alta experienta profesionala anterioara. Este o traire unica in momentul in care artistul vine pe scena si vezi ca totul decurge conform programului. Pentru noi palpitatiile se termina dupa ce se sfarseste  spectacolul, te gandesti daca ploua, daca este o pana de current. Practic, responsabilitatea ta s-a incheiat cand artistul pleaca in siguranta catre  urmatoarea destinatie.

Ai intanlit vreun impediment in aceasta munca?

In afara de mici emotii, cand cursele aeriene au avut intarziere sau alte mici probleme din cauza vremii. Nu pot numi anumite impedimente.  Artistii, in general, relationeaza cu mine foarte frumos pentru ca sunt in postura de a ii  promova. Ii rog sa ma ajute, sa fie maleabili. E o colaborare  placuta. Artistii nu prea isi arata coltii, asta face managerul cand negociaza aspectele contractuale insa  dupa ce acest aspect este depasit incepe partea frumoasa.

Ai recomanda unui tanar acest drum, acest domeniu?

Da, as recomanda. Munca pe care o fac ofera satisfactii, desi publicul nu o prea constientizeaza, ci  doar asimileaza informatia.

Stiu ca ai avut tangente cu nume mari, spune-mi daca ai pastrat relatii de prietenie cu acestia?

Eu lucrez de o perioada nu foarte lunga,  insa am ramas in relatii foarte bune cu acestia.

Dar probleme ti-au creat?

Unii artisti, cand vin  pentru prima oara in Romania au mici suspiciuni. Au nevoie de asigurari, cer mai multe detalii pentru a sti ca totul este in regula.  Insa, cand au avut ocazia, s-au intors aici, cu inima deschisa, cum a fost de exemplu in cazul celor de la  Nazareth.

De ce crezi ca sunt artistii suspiciosi cand vine vorba de tara noastra?

Pentru ca mult timp am fost  vazuti ca o tara din Est in care industia este in dezvoltare.  Insa industria organizarii  de evenimente a luat o mare amploare la noi  in ultimii 5 ani si acum Romania este o destinatie de incredere  si care intra in circuitul aproape orcarui artist care  face un turneu European. Cand vin aici se relaxeaza si totul intra intr-o nota amicala.

Spune-mi care este cel mai mare vis al tau?

Nu il pot numi. Cred ca mi-am gasit vocatia, faptul ca am trecut de la zona editoriala la PR-ul de eveniment. Acesta este locul in care mi-ar fi placut sa fiu de la inceput  dar inca nu stiam asta.