De unde provin numele statiilor de metrou din Bucuresti

 

Desi mergem in fiecare zi cu metroul si auzim mereu numele statiilor pana la destinatie, de foarte putine ori suntem constienti de provenienta acestora, fie ca au fost denumite dupa un bulevard, strada, fabrica sau o personalitate. Cu trecerea timpului, multe dintre numele acestor statii  au fost schimbate, mai ales dupa Revolutie, in conformitate cu realitatea actuala.

            Primul tronson al Magistralei I (M1), cu o lungime de 8,1 kilometri, avand sase statii, pe distanta Semanatoarea – Timpuri Noi, a inceput pe data de 19 noiembrie 1979 si a fost dat in exploatare, dupa o munca titanica, fiind o premiera in Romania. Astfel, primele sase statii au fost: Semanatoarea, Grozavesti, Eroilor, Izvor, Piata Unirii si Timpuri Noi. Denumirile acestor statii au fost date fie dupa fabricile din zona pe care le deserveau in perioada comunista  (Semanatoarea sau Timpuri Noi), fie dupa numele pietelor sau cartierelor din zona (Grozavesti, Eroilor, Izvor si Piata Unirii).

            Statia Semanatoarea a fost redenumita statia Petrache Poenaru, dupa ideea ca in zona functioneaza cel mai important campus universitar din Romania, Universitatea Politehnica si Complexul Regie, cu camine pentru studenti, considerand ca cel mai potrivit nume pentru aceasta statie sa fie cel al organizatorului invatamantului romanesc, inginer, matematician, fondator al Colegiilor Nationale din Bucuresti si Craiova, inventatorul tocului rezervor (stiloul de mai tarziu) si creator al steagului Romaniei moderne – Petrache Poenaru.

            O alta statie care a fost redenumita a fost statia Armata Poporului aflata pe M3, numita astazi statia Lujerului, dupa zona in care se afla acesata, in apropierea Strazii Lujerului si a Pasajului cu acelasi nume. Statia Armata Poporului a primit numele bulevardului din zona, din perioada comunista, bulevard care acum se numeste Iuliu Maniu si care se afla in sectorul 6.

            Statia Industriilor a fost redenumita statia Preciziei, deoarece se afla chiar pe bulevardul cu acelasi nume. Acest bulevard este cunoscut pentru faptul ca aici se afla cele mai importante Institutii de Cercetare si Proiectare a materialelor de constructii. Vechea sa denumire se datora zonei industriale in care se afla.  

            Statia I.M.G.B. (Intreprinderea de Masini Grele Bucuresti) a devenit  statia Dimitrie Leonida (M2)  , dupa specialistul in energetica, profesor universitar la Timisoara si la Bucuresti, Dimitrie Leonida, cel care, in anii 1900 a venit cu ideea metroului in Bucuresti. Tot de numele sau se leaga si alte proiecte importante: introducerea iluminatului public in Bucuresti, infiintarea primului Muzeu Tehnic din Romania, dar si a primei scoli de electricieni si mecanici din Romania. Primul nume al statiei a fost dat dupa uzina aflata in apropierea statiei si care produce in continuare echipamente energetice.

            Statia Depoul I.M.G.B. a devenit statia Berceni (M2), fiind totodata singura statie de metrou supraterana. A fost redenumita statia Berceni dupa locul in care se afla pozitionata.

            Statia Laromet a devenit statia Laminorului (M4), fiind situata la intersectia dintre Bd-ul Laminorului cu Bd-ul Bucurestii Noi, in zona find in dezvoltare un proiect urbanistic intitulat „bulevardul Laminorului”.  Laromet S.A. este o societate comerciala cu capital majoritar privat, fiind principalul producator de semifabricate din cupru si aliaje de cupru din Romania si din aceasta cauza statia a purtat initial acest nume.

             Statia Linia de Centura a devenit statia Anghel Saligny (M3), deoarece aceasta statie se afla in zona  racordului bulevardului Theodor Pallady cu Autostrada Soarelui (A2), care duce spre Constanta, trecand prin Cernavoda, unde a fost construit podul de cale ferata considerat cel mai important simbol al ingineriei romanesti din perioada de inceput, ce poarta numele proiectantului acestuia, Anghel Saligny, un  inginer constructor de talie mondiala, dar si  ministru al Lucrarilor Publice si Presedinte al Academiei Romane.

            Statia Policolor a devenit statia Nicolae Teclu (M3), dupa numele  academicianului, chimist roman de faima mondiala, inventatorul „becului Teclu” (folosit pe scara larga in lume), precum si a dispozitivelor pentru detectarea metanului si prepararea ozonului. La inceput, statia a purtat numele fabricii Policolor, un nume important pe piata lacurilor si vopselelor.

            In anul 1990, statia Leontin Salajan devine Nicolae Grigorescu (M1). Leontin Salajan a fost un cadru militar activ important in perioada comunista, altfel ca schimbarea numelui  a fost  iminenta, dupa Revolutie.

            Pieptanari devine Eroii Revolutiei (M2), decizia fiind luata, deoarece statia se afla in imediata apropiere a cimitirului unde sunt inmormantati mai multi eroi ai revolutiei, langa Cimitirul Bellu din sectorul 4.

            In anul 1992, statia Muncii devine Costin Georgian, purtand numele fostului director al Metrorex, care a murit in noaptea dinaintea inaugurarii statiei Basarab (M1), pe 25 august 1992. Numele initial, Muncii, era dat de bulevardul cu acelasi nume (actualul bulevard Basarabia).

            In luna august 1989 se da in folosinta magistrala III, care acum face parte din M1 si care facea legatura intre statia Gara de Nord si statia Dristor 2, avand sase statii: Piata Victoriei 2, Stefan cel Mare, care poarta numele bulevardului unde se afla, Obor, Piata Iancului, Piata Muncii, Dristor2. In afara de statia  Stefan cel Mare, celelalte statii au primit numele pietelor si zonelor pe care le deservesc.

            In mai 1991, se da in exploatare statia Antilopa, nume dat dupa fabrica de incaltaminte din acea zona, actuala Pantelimon, si segmentul dintre Republica si Antilopa, care deocamdata are un singur fir. La sfarsitul anului 1992, se da in exploatare statia Basarab 1, construita intre statia Crangasi si statia Gara de Nord, ambele purtand numele garilor pe care le deservesc.

 

 

Sursa: apropo.ro