Un Craciun perfect acasa

Fiecare intelege si simte difert Craciunul. Pentru unii e doar un moment prielnic de a oferi si primi cadouri, pentru altii e vorba de sacralitatea Nasterii Domnului, in timp ce pentru altii, importanta e doar opulenta mesei festive. Ce reprezinta insa, cu adevarat Craciunul? A treia sarbatoare ca importanta, dupa Paste si Rusalii, tinuta initial pe 6 ianuarie, inca din anul 336 d Hr. Atat in jurul datei de 6 ianuarie cat si in jurul lui 25 decembrie stau diverse mituri. Se spune ca Nasterea a fost fixata astfel, deoarece in aceste zile se celebrau zeii pagani. Potrivit unei alte interpretari, lumea a fost creata in ziua echinoctiului de primavara, adica, la vremea aceea, pe 25 martie. Tot atunci se presupunea ca a avut loc si Conceperea Mantuitorului. Daca numaram 9 luni de la aceasta data obtinem chiar 25 decembrie, ziua Nasterii Sale.

Lasand la o parte istoria sau mitologia, in casa miroase a scortisoara, a cozonac si a brad. Deci e clar! a venit Craciunul. La radio numai colinde, cantece traditionale romanesti, dar si slagare internationale, potrivite perioadei, ce apartin lui Frank Sinatra sau lui Mariah Carey. Ideea lor e aceeasi- nu exista loc mai potrivit pentru sarbatori decat acasa, si nu exista sentiment mai de pret decat iubirea, mai ales in spiritul acestor zile. Doar odata-i Craciunul, vorba lui Stefan Banica Jr.

In bucatarie mama nu mai stie cum sa se imparta intre a “pazi” oala de lut din cuptor ce adaposteste sarmalutele bine infasurate si a orna cat mai dichisit platoul cu toba, leber, caltabos. Fata de masa decorata cu flori de vasc abia asteapta sa primeasca bucatele si familia reunita de jur imprejur.

De la Botosani la Galati, in toata Moldova, pregatirea sarbatorilor de iarna se desfasuara dupa un ritual vechi si bine cunoscut. Asa mi-ar fi placut sa incep povestea despre Craciun. Insa,  in zilele noastre locomotiva acestor traditii o reprezinta fie taranii mutati la oras care au lasat in urma odata cu gospodaria si datinile, fie cei mai in varsta care acum nu pot sa ne mai invete rituri, fiind ocupati cu Ingerii, in Ceruri.

Oricum ar sta lucrurile insa, fiecare generatie avea si are inca, "misiunea" sa, odata ce luna decembrie soseste, si fiecare comunitate intra intr-o atmosfera aparte, imposibil de regasit in alta perioada a anului.

E clar ca nu mai suntem la momenteul in care la sate se intocmeau cete de flacai imbracati in uniforma, care colindau si faceau urari pe la toate casele, insa unele traditii au rams inca in picioare.

Ignatul spre exemplu, este un evenimet poftit de multi, caci pe 20 decembrie cand are loc, se taie porcul! Ce copil nu isi mai aminteste cum calarea porcul dupa ce acesta era parlit? Crezul manifestarii? Simbol apotropaic, adica se spune ca bietul animal sacrificat reprezenta raul, iar prin ardere se purifica, apoi cei care il calaresc sunt feriti de rele tot anul.

Daca tot facem referire la registrul animalier, trebuie sa amintim capra si ursul. De la costume scumpe din piei si blanuri, si masti sofisticate, astazi straiele actantilor au ajus sa fie “croite” din pungi de plastic divers colorate. Daca nu stiti ce zic, amintiti-va de versurile “Ta, ta, ta, caprita ta, Nu te da, nu te lasa Ta, ta, ta, carpita ta, Capra noastra-i cu margei, Cu cercei cu catifeli, Joaca vesel caprita, Toti is bucurosi de ea”, versuri care au fost “imbunatatite” de talentatii rapperi de dupa blocuri si transformate in “Ta, ta, ta, caprita, ta,  Te-am adus din Africa,  Te-am adus cu avionu Te-am hranit cu biberonu.”

Sorcova din prima zi a anului a ramas un obicei care inca se mai tine si de asemenea, un alt lucru bun de facut pe 1 ianuarie este semanatul cu cateva “fire” de orez in sanatatea noului an.

De brad ce sa mai vorbim, fiecare copil asteapta sa il impodobeasca in seara de ajun si a doua zi sa culeaga de sub el minunile pe care le-a facut mosul sa apara peste noapte. Chiar daca modelul bradului este imprumutat din occident, el a reusit sa intre in traditia crestina. Cel care a impodobit prima data bradul de Craciun, a fost Martin Luther, primul reformator protestant. Pomul vesnic verde, cu miros proaspat, putin intepator si inconfundabil, foarte bine asortat cu cel al portocalei, este un simbol important al perioadei. Fie ca ai doar o coronita sau o crenguta, bradul la fel ca vascul, aduce sanatate si noroc, cel din urma fiind chiar considerat tamaduitor, iar varfurile bradului lui in forma de steluta indica realizarea visurilor.

Un alt mod de a marca religios Craciunul, era venirea in Ajun a dascalilor prin casele satenilor cu icoana care reprezenta Nasterea Domnului. Astazi, la oras se intampla acelasi lucru, parintele venind cu agheasma si in Ajun, dar si la Boboteaza.

Pe 25decembrie, dupa un post de 40 de zile, pe masa de Craciun in Moldova se mananca cu adevarat bine. Crestinilor li se “permite” acum sa primeasca pe Cuvantul lui Dumnezeu intrupat si nascut. Bucuria cea mare se manifesta si la nivel gastronomic. Racitura denumita si piftie, sarmalele, carnatii, caltabosii, leberul, toba, friptura de porc, cozonacii si turtele cu foite subtiri ca de tigara si sirop de miere si zahar peste care se presara nuca rasa sunt vedetele festinului. Sunt delicioase, mai ales cele pe care le mananci o data in an.

Stiu ca printre sutele de mii de romani plecati din tara, se numara si mai putin fericitii, cei care nu pot ajunge acasa anul acesta de sarbatori. In speranta ca nu le-am creat decat o nostalgie placuta, le uram tuturor Craciun fericit! Feliz Navidad! Buone Feste Natalizie! Merry Christmas! Joyeux Noel! Froehliche Weihnachten!