Foclorul romanesc a pastrat o multime de obiceiuri si traditii pentru perioada sarbatorilor religioase, iar cele din Ajunul Craciunului uimesc prin varietatea si complexitatea lor.
In Romania, Craciunul este precedat de postul specific, reprezentat de catre Biserica Ortodoxa, care dureaza sase saptamani (din 15 noiembrie pana pe 24 decembrie). Postul presupune renuntarea la carne, oua si lapte, sau cum bunicii nostri ar spune, renuntarea la alimente dulci.
In traditia noastra populara, ajunul Craciunului reprezinta sarbatoarea de sfarsit de an, patronata de mos Ajun. Traditia arata ca mos Ajun este fratele geaman al lui mos Craciun, iar Maica Domnului l-a rugat initial pe el sa ii ofere ajutorul inainte de a naste. Pentru ca s-a considerat prea sarac, mos Ajun a trimis-o pe Fecioara Sfanta la casa fratelui sau – mos Craciun, unde i s-a oferit gazduire intr-un staul.
In noaptea de Ajun nu este bine sa dormi pe paie sau pe asternut de fan, deoarece, dupa cum spun batranii, in aceasta noapte boii vorbesc intre ei despre Mantuitorul Hristos care a fost nascut in iesle. Tot acum, cerurile se deschid, insa minunea poate fi vazuta doar de oamenii cu credinta, buni la suflet.
In unele zone din Romania, in Ajunul Craciunului, fermierii obisnuiesc sa inapoieze tot ce au imprumutat in cursul anului. In judetul Mehedinti, parintii pun monede in buzunarele copiilor lor, pentru ca acestia sa aiba un an nou bogat. De asemenea, in Ajunul Craciunului, painea asezata sub masa simbolizeaza norocul pentru intreaga familie, iar graul e pus sub fata de masa pentru ca noul an sa aduca recolte bune.
Cei care isi doresc bunastare pentru gospodaria lor, isi vor strange toate obiectele imprumutate altora de-a lungul anului, astfel incat ziua de sarbatoare sa-i gaseasca cu toate lucrurile in gospodaria lor. In Ajun, crescatorii de albine nu au voie sa dea nimic din casa, pentru ca albinelor sa le mearga bine si sa nu se piarda.
Tot acum este momentul in care copiii merg la colindat si vestesc Nasterea Mantuitorului, iar pentru aceasta sarcina sunt rasplatiti cu mere, covrigi, portocale sau bani. In anumite sate romanesti, exista obiceiul ca persoana cea mai varstnica din familie sa arunce in fata colindatorilor boabe de grau si de porumb. Astfel, daca boabele peste care au trecut colindatorii vor fi date gainilor, acestea vor avea spor la ouat.
Tot in Ajun de Craciun, copiii trebuie sa manance bostan, pentru a fi sanatosi si voiosi tot anul urmator. La fel ca de Sfantul Andrei, fetele nemaritate isi pot vedea in aceasta zi ursitul, daca tin post negru si lasa peste noapte afara cateva feluri de mancare negustate, pentru alesul inimii lor. Traditia spune ca ursitul va veni sa guste din mancarea pregatita, iar fata il va putea vedea.
In Bucovina, fetele pun repede sub prag cate ac de par ca sa treaca preotul peste dansa. Dupa ce va trece, fata va lua-o si va pune-o in cap, va dormi noaptea cu dansa si astfel isi va visa viitorul sot.
Persoanele care se manifesta violent sau care se razbuna pe semenii lor, in ajunul sarbatorii, vor suferi tot anul de boli.
Traditiile romanesti transmise din generatie in generatie nu numai ca au semnificatii mistice, dar in majoritatea regiunilor tarii ele sunt respectate.
Un Craciun linistit incununat de traditie!
