Regina Elena a Romaniei- o viata in exil

Regina Elena a Romaniei s-a remarcat prin discretie, integritate si eleganta, prin spiritul justitiar de care a dat dovada de nenumarate ori si prin curajul cu care si-a facut datoria fata de statutul sau regal, chiar si in momente extrem de delicate. Dintre toate reginele Romaniei, despre Regina Elena se cunosc cele mai putine lucruri, fiind o prezenta, intotdeauana foarte discreta. Numita si Regina Mama a Romaniei, Principesa de Romania si Danemarca, a fost sotia Regelui Carol al II-lea si mama Regelui Mihai al Romaniei.

            Fiica lui Constantin I, rege al Greciei si a Sofiei a Prusiei, dar si nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii, Elena isi petrece anii copilariei si ai adolescentei in insorita Elada alaturi de fratii si surorile ei, unde primeste o educatie foarte stricta si severa. Pentru a-si perfectiona cunostintele de limba engleza frecventeaza cursurile de vara ale scolilor din Seaford si apoi din Eastbourne timp de aproape sapte ani. Inca de mica este pasionata de sport si miscare, practicand echitatia, ciclismul sau gimnastisca.

            In anul 1920, fratele cel mare al Elenei, George se logodeste cu Principesa Elisabeta a Romaniei, iar in aceeasi perioada, fratele Elisabetei, Carol al II-lea se intorcea acasa dupa ce fusese fortat sa faca o calatorie lunga, drept pedeapsa pentru casatoria total nepotrivita statutului sau cu Zizi Lambrino, care intre timp fusese anulata de autoritatile romane. Carol al II-lea trece si prin Elvetia, unde se stabilise familia Elenei in perioada exilului si unde se indragosteste de tanara printesa a Greciei. Mai mult decat atat, Elena vine si in Romania, pentru a cunoaste tara viitoarei sale cumnate si unde afla vestea mortii tragice a fratelui sau, Alexandru. Durerea pierderii fratelui sau a fost atat de mare, incat a determinat-o pe Elena sa ia o hotarare extrem de importanta pentru viata sa, aceea de a se casatori cu Carol. Impresia pe care a avut-o despre Romania, la prima vedere, a fost una foarte buna, prin comparatie cu Grecia, care atunci era distrusa de atatia ani de suferinta.

            Apropierea sa fata de Carol a fost una fireasca, iar cand acesta s-a hotarat sa ii ceara mana tatalui ei, Constantin I, Elena a fost mai mult impacata decat fericita „Ma simteam atrasa de el si in acelasi timp eram sigura ca m-as fi putut indragosti de el. Dar ceea ce m-a facut cu adevarat sa accept cererea in casatorie a fost gandul la Alexandru. In tot timpul exilului nu sperasem decat sa ma intorc in Grecia, dar acum ca el nu mai era acolo, am simtit ca nu mai am puterea sa revad Atena”.

            Elena s-a casatorit cu Carol pe data de 10 martie 1921 la Atena, fiind veri de gradul al II-lea, strabunica lor fiind celebra Regina Victoria a Marii Britanii. O saptamana mai devreme, sora lui Carol si fratele Elenei se casatorisera. Cele doua nunti atat de apropiate au fost un capriciu al mamei lui Carol, Regina Maria, care a dorit sa asiste pe indelete la ambele ceremonii de casatorie. Taranii superstitiosi din Grecia au prezis ca ambele mariaje se vor destrama repede, nefiind facute dupa obiceiurile vechi, iar timpul a dovedit ca au avut dreptate. Dupa nunta, cuplul s-a stabilit provizoriu intr-un mic apartament amenajat special de Regina Maria, intr-o aripa a Palatului Cotroceni. In mai 1921, ce doi pleaca sa locuiasca la Foisor, vechea casa de vanatoare pe care Elena o amenajeaza cu mobilier englezesc. Pe data de 25 octombrie 1921, se naste la Foisor, mostenitorul Regelui Carol al II-lea, botezat la 10 ianuarie 1922, cu numele de Mihai, de catre Regele Ferdinand si Regina Maria ca nasi principali. La scurt timp, Elena decide sa plece la Atena cu Mihai unde va ramane timp de aproape trei luni.

            Casatoria cu Carol nu a durat mult timp, pana in anul1928, cand cei doi decid sa se desparta dupa cea dintai abdicare a lui Carol in anul in anul 1925. Cand  Carol a parasit pentru prima data tronul Romaniei, Regina Elena a ramas in tara cu Mihai, insa fara a avea o pozitie oficiala si fara a fi membra in consiliul de regenta, care conducea tara in locul Regelui Mihai, minor pe atunci. Parlamentul Romaniei a ratificat in anul 1926 abdicarea lui Carol, acordandu-i Elenei titlul de Printesa a Romaniei.

            In anul 1928, in urma insistentelor lui Carol si la recomandarea guvernului Romaniei, ea a acceptat sa divorteze cand Carol s-a intors in tara si a fost proclamat din nou rege in 1930. Desi, s-au incercat cateva tentative de impacare la initiativa guvernului, acestea au fost spulberate in momentul in care Carol s-a instalat la palat impreuna cu amanta, Magda Lupescu. In urma sicanarilor venite din partea lui Carol, Regina Mama Elena este nevoita sa plece in exil, in anul 1932 si sa se retraga la Vila Sparta din Florenta, botezata asa in urma amintirilor din Grecia.

            Cand Mihai urca pe tronul Romaniei in anul 1940, Regina Elena revine in tara si este pentru fiul sau un adevarat suport moral. Pana la revenirea ei in tara, Mihai avea voie sa isi viziteze mama doar de doua ori pe an. Mai mult decat atat Carol ii interzice lui Mihai sa poarte altceva decat pantaloni scurti, declansand astfel un celebru incident diplomatic la Londra, care ar fi putut pune in pericol statutul viitorului rege.

            Regina Elena se dovedeste a fi un sprijin de neinlocuit pentru fiul sau atunci cand Mihai il aresteaza pe Antonescu sau atunci cand declanseaza „greva regala”, refuzand sa semneze actele impuse de sovietici si nu in ultimul rand atunci cand au fost nevoiti sa plece din nou in exil, goniti de comunisti. Regina Elena a fost implicata in marile momente din timpul razboiului, efectuand nenumarate acte de caritate si ingrijind ranitii.

            Aceasta se stinge din viata pe data de 28 noiembrie 1982, la Lausanne, Elvetia. Dupa moartea sa primeste recunoastere din partea statului Israel, in anul 1933, primind titlul si medalia Dreapta Intre Popoare pentru actiunile de salvare a evreilor prigoniti in timpul regimului antonescian. Regina Elena s-a implicat in oprirea deportarii evreilor din Cernauti si fiind insotita de Patriarhul Nicodim Munteanu, cei doi au apelat direct la Ion Antonescu, care a cedat si a admis ca acei evrei care nu fusesera inca deportati din Cernauti, sa ramana acolo temporar. Ajutorul sau a salvat mii de evrei din Transnistria. Mai mult decat atat, in 1943 si la inceputul anului 1944, Regina Elena a ajutat la intoarcerea a mii de evrei care ramasesera in viata, dar si a orfanilor evrei din Transnistria.

            

Written by