Taramul uitat de la mare, Cadrilaterul

Partea de sud a teritoriului cuprins intre Dunare si Marea Neagra a fost cunoscuta, de-a lungul timpului, sub diverse denumiri: Dobrogea Noua, Dobrogea de Sud si Cadrilater. Aceasta zona a fost mereu ravnita de catre cele doua tari care isi disputau in permanenta suprematia: Romania si Bulgaria. A fost si a noastra, dar acum e a lor… Haideti sa aflam cand, de ce  si in ce context s-a produs aceasta impartire.


     In anul 1921, istoricii aduc lamurire asupra limitarii spatiale a zonei incadrand judetele Durostor si Caliacra sub administratia guvernului Romaniei. Pana sa se ajunga aici insa, regiunea a fost supusa de-a lungul istoriei unei serii de vicisitudini.  La inceput zona era locuita de catre geti, iar in a 2-a jumatate a secolului al VIII-lea I.Hr. si de catre grecii care au colonizat si ei teritoriul. Un secol mai tarziu, acolo a fost fondata celebra cetate Histria. In secolul I d. Hr. regiunea intra sub stapanire romana, constituind o provincie a zonei Moesia, sub numele Scythia Minor. In secolul al VII-lea, zona a fost impanzita de popoarele migratoare. Schimbari majore s-au produs la venirea slavilor. Acum se sparge romanitatea, iar localnicii au de ales intre asimilare si emigrare.  La sfarsitul acestui secol apar bulgarii care complica situatia. Dovezile de la Sofia spun ca statul bulgar a stapanit teritoriul intre Dunare si Mare intre  679 si 1355, iar istoricii bulgari mai spun ca “Dobrogea a fost santinela fidela a Bulgariei, tot timpul Evului Mediu” si ca reprezinta leaganul primului tarat bulgar.
In anul 1230, in documente apare denumirea de Tara Cavarnei, ca tinut cuprins intre Mangalia si Varna, iar in calitatea de conducator era Balica. Insa, un personaj istoric si mai cunoscut va fi Dobrotici, care a atacat cetatile bizantine de la Marea Neagra cu scopul de a le cuceri. Astfel, teritoriul stapanit de el a ajuns sa cuprinda intreg litoralul de la Mesembria pana la gurile Dunarii.
In anul 1397, Dobrogea ajunge in stapanirea lui Mircea cel Batran, care poarta titlul de despot al tarilor lui Dobrotici, insa situatia nu va ramane asa pentru totdeauna, ci se va schimba radical atunci cand in secolul al XV-lea, Mahomed, supranumit apoi Cuceritorul,  urca pe tron la doar 19 ani. Mircea pierde definitiv Dobrogea, iar cetatile de pe malul stang al Dunarii devin raiale turcesti.
Pe langa romani si turco-tatari, in epoca moderna, in Dobrocea au poposit si alte etnii, spre exemplu, cazacii, evreii, armenii si grecii.
Astazi, Cadrilaterul este un teritoriu exotic unde muntele se intalneste cu marea, unde clima este mediteraneana si unde turistii asalteaza statiunile balneare. Din 1940, romanii au eliberat zona, asadar astazi nu se mai vorbeste romana pe acele meleaguri. Cedarea din 1940 s-a facut in contextul celui de-al doilea Razboi Mondial, sub presiunea gruparii dintre Japonia, Italia si Germania, adica a Axei.
Intre trupele romane si cele bulgare nu au existat incidente, dimpotriva, autoritatile de la Sofia au cautat in permanenta, dupa cedare, sa se aproprie de Bucuresti. Desigur, au existat si drame, cauzate de schimbul de populatie. In anii ’50, statul bulgar a rezolvat unilateral problema imobilelor care au apartinut romanilor din Cadrilater, ingrijindu-se de ele si lunadu-le in proprietatea sa.
In anul 1993, pe adresa Ministerului de Externe de la Bucuresti, au sosit cereri din partea Asociatiei Romane a Victimelor Represiunii Staliniste, Sectia Cadrilater prin care se solicitau despagubiri pentru imobilele nationalizate de statul bulgar.

Despre Cadrilater nu s-a mai vorbit nimic. Cartile de istorie consemnau sec: “La 7 septembrie 1940, la Craiova, s-a semnat un tratat intre Romania si Bulgaria prin care sudul Dobrogei, cunoscut sub numele de Cadrilater, intra in componenta statului Bulgar.”

Chiar daca s-au nascut multe intrebari legate de semnarea Tratutului de la Craiova, din septembrie 1940, istoricii ofera aceeasi previziune, anume ca Marile Puteri (U.R.S.S, Marea Britanie, SUA) nu aveau sa inapoieze Cadrilaterul Romaniei.

Una dintre cele mai clare definitii a Cadrilaterului a fost data de catre profesorul Constantin Bratescu in perioada interbelica: “Cadrilaterul cu cele doua districte ale sale – Caliacra si Durostorul – nu formeaza o regiune naturala, independenta de regiunile vecine. Daca spre Dunare si Mare, podisul dobrogean se termina inalt si abrupt, cu povarnisuri repezi si faleze verticale, asa incat aici isi afla un hotar firesc si clar, in schimb, granitele sale administrative si politice taie conventional teritorii identice si ca faptura fizica si ca aspect enografic.”
Din pacate, dupa momentul despagubirii romanilor, nu s-a mai vorbit despre Cadrilater. Chiar daca astazi turistii romani iau cu asalt statiunile bulgaresti de pe coasta Marii Negre, nu multi stiu “ca aici a fluturat, odata, tricolorul romanesc” (prof.univ.dr. Catalin Negoita).