Romanii- cunoscuti prea putin, judecati prea mult

“Romanii sunt hoti!”, “Romanii sunt prost-crescuti!”, “Romanii sunt mizerabili!”

Sunt etichete adesea puse pe seama noastra. De ce sa acceptam atribuirea unor astfel de epitete, cand meritam mai mult? De ce atunci cand cautam pe Google despre romani sa ne multumim cu texte precum “Romanii sunt prosti, paduchiosi si hoti”? Sunt motive evidente, intalnite la orice pas, pentru care trebuie sa ridicam stacheta si trebuie sa ne aparam cu demnitate imaginea.

Atatia oameni curati in jur, atatea suflete bune, persoane simple cu frica de Dumnezeu si cu constiinta curata, incat pentru ei trebuie sa spui “Romanii merita respect!’

Eram in autobuz, acum doua zile, cand am asistat la o discutie induiosatoare. 3 prietene trecute de 60 de ani, isi spuneau oful si in acelasi timp isi conturau lista dorintelor pentru restul vietii, care il vor apuca. Prima lor grija erau, fireste, copiii. Una dintre doamne  se sacrifica lunar si renunta la o masa mai buna sau mai bogata, doar pentru a trimite bani copiilor si nepotilor, ca “si pentru ei e greu”. Apoi in vorba au venit pelerinajele: la cate manastiri au fost si la cate cozi au stat si unde urmeaza sa mai ajunga, cu voia Domnului.. Le-a placut mult Voronetul, cu albastrul unic! Si cat au mai urcat pana la Toaca, 400 de trepte, dar pe vremea aia nu le dureau genunchii si au ajuns repejor pe Cehlau si apoi si la Schitul de lemn. Era frumos sa le auzi. Pareau chibzuite si deloc neputincioase in fata varstei. Se chinuie pentru a lasa in urma ceva si totodata pentru a intra pe drumul mantuirii. Ele merita respect.

Fiecare om are o inima. Fraza simpla, rotita de un pusti de gradinita. In spatele cuvintelor insa, se afla un mare adevar.  Exista loc de sentimente, de emotii, de teama si de recunostinta si in cele mai intunecate persoane. Fiecare individ pe care il vedem grabit si  il percepem individualist, atunci cand se fuge sa prinda metroul, are acasa un loc al sau, propriul univers, propriul frigider, pat, sifonier, colt al meditarii, pe care le imparte, cel mai probabil, cu o familie si care sunt ingrediente esentiale pentru bunul mers al lucrurilor in lumea sa. Fiecare are griji, suparari, poate datorii sau remuscari. Am putea sa ne identificam, sa gasim ceva comun intre noi si cei din jur, cei pe care ii putem judeca repede si aspru, dar care s-ar putea sa ne surprinda cu experientele lor de viata, cu modul lor de gandire, cu scolile absolvite sau cu abilitatile pe care le au. Nu stii care din cei multi si imbracati in negrul acela mohorat din toti cei ce asteapta trenul la peron, este medicul care ti-a salvat varul, sau care e cofetarul acela ce iti ofera momente de implinire de fiecare data cand mananci cate o trufa, sau care poate fi viitorul tau prieten-cel-mai-bun. Nu trebuie sa desconsideram oamenii, trebuie sa ii iubim. Cu totii merita respect pentru ca sunt frumosi in felul lor.

Exista idei preconcepute cum ca toti romanii plecati in strainatate sunt pusi pe furat sau fac afaceri necurate. Gresit! Stiati cred, ca a doua limba vorbita la Microsoft, cea mai mare companie producatoare de software din lume, cu peste 90.000 de angajati, este limba romana, lucru care dovedeste inteligenta si ambitia a mii de romani ajunsi parte a echipei. Nici la NASA nu ne facem de rusine, pentru ca avem elevi romani care castiga premiul intai la concursurile organizate de aceasta agentie spatiala ani la rand si de asemenea peste 20% din angajatii recrutati sunt romani. Medicii si asistentii romani sunt un alt sector foarte solicitat si apreciat de numeroase tari. Numai in Franta lucreaza peste 6.000 de medici romani, de la seniori la rezidenti. O alta categorie controversata e formata din familiile care au plecat in Spania sau Italia la joburi precum barman-ospatar, agricultor, zidar, constructor etc. Acestor oameni nu le-a fost usor sa se adapteze, dar au muncit cinstit si acum nu mai sunt lasati sa plece acasa pentru ca au obtinut increderea angajatorilor. Romanii sunt buni muncitori, sarguinciosi si ambitiosi, lucru probat de miile de emigranti care s-au realizat in afara tarii noastre si care continua sa sustina rudele aflate inca aici, in Romania.

Aveti prieteni pe care va puteti baza oricand? Aveti rude de incredere? Aveti profesori pe care ii stimati? Cunoasteti oameni talentati? Dansatori, cantareti, pictori, scriitori? Cunoasteti tipi petrecareti, ospitalieri, calzi, deschisi si buni? Aceia sunt romanii adevarati, cei care merita respect si felicitari si cei care vor schimba imaginea poporului nostru. Aceia suntem noi! Aceia sunt romanii care stiu sa treaca si peste momentele grele, cei care au inventat cimitirul vesel de la Sapanta, cei care reusesc impreuna intarind celebrele versuri din Hora Unirii: “Unde-i unul, nu-i putere[…]
Unde-s doi, puterea creste”. Si apropo… “Hai sa dam mana cu mana
Cei cu inima romana!” si sa nu lasam ca in fata romanilor sa stea o oglinda prafuita care sa nu reflecte corect imaginea noastra.

Written by