Ritualul ceaiului in lume

 

Ceaiul este una dintre bauturile cele mai populare si mai consumate, dupa apa, alaturi de cafea, in lume, avand o vechime de peste 4000 de ani. Desi este o bautura cunoscuta in intreaga lume, modul de preparare si servirea acesteia difera de la o tara la alta si mai ales de la o cultura la alta, fiind puternic influentate de traditiile sociale si culturale ale zonei respective. Mai mult decat atat servirea ceaiului capata in unele culturi valente sociale, creand legaturi puternice intre membrii unei comunitati.

            Responsabil de faptul ca japonezii au facut o marca cunoscuta in toata lumea din ceremonialul servirii ceaiului sau ca englezii se bucura zilnic de „ceaiul de la ora cinci” sau de faptul ca chinezii sunt producatorii celui mai scump ceai din lume, ceaiul verde Tieguanyin, care costa aproximativ 3000 de dolari kilogramul, este Shen Nung, impartul chinez care a baut ceai pentru prima data in jurul anului 2700 i.e.n. .

            Dar de la primul consumator si pana azi industria ceaiului a evoluat foarte mult: sortimentele de ceai au ajuns sa numere azi cateva mii, ceainariile au fost deschise peste tot in lume, atragand un numar impresionant de amatori de ceai, iar ritualurile de ceai ale diferitor culturi au inceput sa fie cunoscute. Mai mult decat atat, astazi se acorda o importanta foarte mare obiectelor necesare prepararii si servirii ceaiului, iar designerii se straduiesc sa scoata modele cat mai diversificate si atractive.

            China

           Prepararea ceaiului in China, conform scrierilor vechi ramase din secolul VIII, includea o serie de mai multi pasi. Astfe, frunzele de ceai erau mai intai oparite, apoi rupte si preparate sub forma unor franzele, la care se adaugau o serie de ingrediente. Dupa ce erau lasate o perioada la foc erau asezate intre foi fine de hartie. Chinezii fierbeau apoi apa sarata adaugand ulterior frunzele de ceai impreuna cu o lingura de apa rece, pentru a astepta apoi infuzarea. Odata terminat acest proces de preparare se turna bautura in cescute dupa care se aroma cu lapte sau ceapa. Acest ritual nu se mai foloseste astazi decat in ceainariile traditionale, chinezii preferand tehnicile moderne de preparare a ceiului in viata de zi cu zi.

            Japonia

            Ceremonialul de preparare si de servire a ceaiului in Japonia a fost influentat de budismul Zen, iar servirea se face de obicei intr-un cadru mai se poate de restrans si de obicei de catre o persoana initiata. La inceput, ceaiul era vazut mai mult ca un medicament, datorita proprietatilor sale, dar si a gustului si aromei inedite pentru acea perioada. Ceaiul verde capata cu timpul o traditie semnificativa in aceasta tara. Mai tarziu ceremonia ceaiului este indeplinita de obicei de gheise, care invatau cerememonia servirii ceaiului in scoli speciale. Pentru ceremonie se folosea pudra de ceai pe care o amestecau cu apa pana devenea o spuma. Japonezii nu obisnuiesc sa indulceasca sau sa dea aroma ceaiului, dar in schimb servesc alaturi prajiturele.

            Rusia

            Ritualul ceaiului a devenit in ultimii 200 de ani, in Rusia, una dintre cele mai raspandite traditii. Chiar de la aparitia lui in societatea ruseasca, in secolul al XVII-lea, ceaiul a reusit sa creeze legaturi puternice intre membrii societatii.

            Specific ceaiului in Rusia, este sistemul interesant pe care rusii l-au dezvoltat, de ceainice Samovare, cesti si alte obiecte necesare prepararii ceaiului. Samovarul este asemenea unei urne, care are un loc special pentru un ceainic mic in varf. Apa se incalzeste in samovar si se face un ceai foarte puternic, de obicei negru in ceainicul din varf. Acest ceai se numeste Zavarka si este atat de puternic incat trebuie adesea diluat cu apa din samovar. Ceremonialul ceaiului in Rusia implica de cele mai multe ori folosirea a trei ceainice, pentru a mentine cat mai mult timp ceaiul cald. Un ceainic constine ceai negru, foarte puternic, alt ceainic contine ceai din plante sau din menta, iar in cel de al treilea ceainic se tine apa fierbinte. Astfel, cei care consuma ceaiul au posibilitatea de a  de a amesteca sau dilua ceaiul dupa bunul lor plac, atunci cand sunt turnate in cesti. Aceste tipuri de ceainice sunt adesea decorate cu picturi din povestile traditionale rusesti. La finalul secolului al XVIII-lea existau peste 100 de fabrici de portelan si ceramica in Rusia, unde se produceau seturile de ceai specifice. Fiecare fabrica se diferentia de celelalte prin modele proprii de decorare. Ceaiul in Rusia se serveste de obicei dimineata sau dupa-masa, alaturi de parjituri, dulceata sau biscuiti dulci.

            India

            In India ceaiul este infuzat de obicei cu un amestec din o treime de apa si doua treimi de apa fiarta cu zahar. Ceaiul este apoi lasat sa stea o perioada de cinci minute, apoi strecurat si turnat in cesti. In unele zone din India, ceaiul este aromatizat cu semnite si servit cu dulciuri.

            Turcia

            Turcii, in timp, si-au dezvoltat un mod propriu de a prepara si de a servi ceaiul sau cay in turca, care mai mult decat atat a devenit o parte din vasta lor cultura. In Turcia, ceaiul si cafeaua, la fel de apreciata, sunt oferite in semn de ospitalitate si de prietenie, oriunde si in orice moment, inainte sau dupa masa. Atunci cand Imperiul Otoman s-a dezbinat in anul 1923, turcii au intampinat o problema serioasa in a-si pastra traditia cafelei mocca, deoarece cafeaua a devenit o marfa de import, foarte scumpa la ora aceea. Privati de acest obicei traditional, turcii au inceput sa bea ceai, reusind sa dezvolte productia de ceai chiar in primii ani ai Republicii, mai ales in lungul regiunii de Est a Marii Negre.

            Ceaiul turcesc este recunoscut pentru aroma sa foarte puternica, dar si pentru faptul ca este foarte concentrat. Acesta se serveste foarte fierbinte in pahare delicate sub forma de cupa de lalea, cu margini aurite. Amatorii de ceai din Turcia pot servi ceaiul in ceainarii direct din Samever, recipient asemanator Samovarului rusesc, pentru a se putea servi singuri ori de cate ori vor. Ceainicul turcesc mai poarta denumirea de caydanlik si este format dintr-un vas mic asezat peste un vas de dimensiuni mai mari.

            Europa

            In Europa lucrurile stau mult mai simplu, ceaiul varsat sau in pliculete este lasat la infuzat intr-un vas, fie ceainic sau chiar ceasca, plin cu apa fierbinte, pentru cateva minute, pentru aroma. In Marea Britanie ceaiul este indulcit cu zahar sau cu miere si adesea aromat cu lapte, mai ales cel negru, rom sau lamaie. In Olanda ceaiul se seveste foarte aromat si concentrat.

            Stiati ca…

            Plicul de ceai a fost inventat in mod accidental, in secolul XX, de catre un comerciant pe nume Thomas Sullivan?           

            O ceasca de ceai negru contine jumatate din cantitatea de cofeina dintr-o ceasca de cafea?

            Exista patru tipuri de ceai: negru, verde, alb, oolong, dar in functie de influentele culturii de ceai, aceste patru tipuri se transforma in mii de varietati de ceai?

            In Siberia pana in secolul al XIX-lea, lazile de ceai puteau fi folosite in loc de bani?

            Irlandezii sunt cei mai mari consumatori de ceai pe cap de locuitor cu 2,71 kilograme/ an?

 

 

 

 

Sursa: ceaiul.ro

 

Written by