Lumina umbrita

 

 

 

 

 

Am stins lumina in sufletul meu

M-am acoperit cu opulenta gandurilor obscure

Cu respiratia in palma

Dupa canapea mi-am inmormantat fiinta plouata

Asteptand intunericul sa apese intrerupatorul

Sa traga manerul de urgenta in gara pustie

El… sa faca lumina cu umbra sa

Iar eu sa ucid aceea umbra

Sa-i iau locul 

Devenind umbra propriului meu intuneric

Simt ca nu mai am nevoie de lumina

Strabat seculara carare cufundat in zbateri filozofice

Traseul asta cand noaptea semneaza condica

L-am arestat

Acum il joc strans legat la ochii

Cineva trebuia sa stinga lumina