Traditii, ospitalitate si natura neschimbata: Maramures

Maramuresul este un loc special al Romaniei si cu totul diferit fata de oricare alta zona a tarii. Un loc ce poate fi caracterizat de cuvinte precum ordine, atentie pentru detalii, respectarea traditiilor, liniste, credinta.

De cum treci de portile de la Dealul Stefanitei, poti spune ca ai intrat in Maramures. Portile de lemn sculptate cu atata migala te intampina cu o binecuvantare, care iti atrage atentia inca o data sa te smeresti la intrarea in aceasta regiune.

Vrednicia si ordinea maramuresenilor se vede in modul in care lucreaza fiecare petic de pamant, in migala de a pune stresini gardurilor, in insiruirea perfect ordonata a capitelor, in iarba tunsa scurt de pe campuri.

Noi am ales sa simtim spiritul maramuresean la Poienile Izei. Si cand spun noi, ma refer la un grup de aproximativ 60 de persoane din Bucuresti, care am dorit sa fim martori la obiceiurile maramuresene. Am acceptat provocarea agentiei Scorilo Turism de a participa la traditia de Ruptul Sterpelor, intr-o excursie de patru zile in Maramures.

Am parcurs un drum lung, insa peisajele pe care Romania le ofera au facut aceasta calatorie placuta. Am avut si un ghid bine pregatit, Costin Corboianu, care ne-a dat informatii interesante pe tot parcursul calatorei despre zonele pe care le traversam.

In drumul nostru ne-am oprit sa vedem Brasovul si Sighisoara. In Brasov am vizitat Biserica Neagra, o biserica evanghelica de piatra, construita in stil gotic dar si strada Sforii, una dintre cele mai inguste strazi din Europa. La Sighisoara, de cum pasesti in cetate iei contact cu istoria. Singura cetate locuita neintrerupt de la construire, ramane o atractie pentru binecunoscutul Turn cu Ceas, Muzeul de Istorie, bastioanele, 9 care s-au pastrat din cele 14, cladirea cu cerb sau scara scolarilor.

La Poienile Izei, ne-am cazat La Domnita, o pensiune foarte frumoasa, unde gazdele ne-au intampinat cu ceterasi, cu palinca si multa voie buna. Gazdele, familia Ilies Domnita si Mihai, au facut tot ce era necesar pentru a ne simti bine in cele trei zile cat am stat acolo. Am vizitat: manastirea Barsana, o frumoasa manastire de maici, a doua manastire de lemn ca inaltime din Romania, Cimitirul Vesel de la Sapanta, Manastirea Sapanta Perii, cea mai inalta manastire de lemn din tara, avand 75 de metri, manastirea Budesti, una din manastirile care se inscriu in patrimoniul UNESCO, unde se gaseste si camasa de zale a haiducului Pintea, Muzeul memorial de la Sighet, un loc in care durerea celor care au sfarsit acolo este transmisa tuturor vizitatorilor. Pe langa vizitele facute obiectivelor turistice din zona, gazdele ne-au invitat la stana, unde am participat la sarbatoarea pastorala de Ruptul Sterpelor. Desi vremea nu a tinut cu noi in acea zi, totusi ploaia nu ne-a impiedicat sa participam la acest eveniment traditional, ba chiar a reusit sa ne determine sa spunem ca a meritat efortul de a urca aproximativ 3 km pana acolo. Sarbatoarea de Ruptul Sterpelor este momentul in care oile urca din nou pe munte, la pascut, pana la toamna, cand frigul nu va mai oferi animalelor posibilitatea de a se hrani.

In una dintre dupa-amieze, am participat la o nunta traditionala in comuna Botiza. Nu am putut sa nu remarcam diferentele dintre obiceiurile pe care le cunoastem noi si cele pe care le-am observat in Maramures dar si impletirea dintre traditii si traditional cu elemente moderne. Oricum, experienta a fost placuta si interesanta pentru toata lumea.

Pe drumul de intoarcere spre Bucuresti, am vizitat cetatea Carolina si Catedrala Reintregirii din Alba Iulia, dar si centrul istoric al Sibiului, fiecare dintre cele doua orase avand acelasi parfum al istoriei care a lasat frumoase repere pentru noile generatii.