Suntem vanduti Propriei noastre constiinte. – Interviu cu un protestatar

 

Vlad Ioachimescu are 34 de ani si este asistent universitar cercetator la Universitatea Nationala de Arta Teatrala si Cinematografica (UNATC) – “Ion Luca Caragiale” din Bucuresti. E unul din cele cateva milioane de oameni care populeaza Bucurestiul si unul din cele cateva zeci, rar sute, de oameni care protesteaza constant in Piata Universitatii de sapte saptamani.
 

“Caldura, ger cumplit, deznadejde, negare, acceptare, indignare, dezacord, acord, paranoia…”

National Magazin: Vlad, faci protestul asta de atatea zile, in mod constant. De la ce a plecat dorinta ta de a iesi in piata?

Vlad Ioachimescu: De la ce a plecat e limpede si vreau sa ii multumesc presedintelui "inca" in functie ca mi-a dat aceasta ocazie. Acolo am cunoscut oameni minunati cu care am intrat in rezonanta. In curand, maratonul democratiei din Piata Universitatii va depasi recordul celui din '90 si nu avem nici cea mai mica intentie sa il oprim.

 

Care sunt cerintele si of-urile pe care le strigi la Universitate? 

Mi-ar placea tare mult ca, atat parintii nostrii, cat si tinerii sa inteleaga ca, dincolo de cerintele si of-urile care ne privesc pe toti si pe care nu as putea sa le enumar nici in zece interviuri, avem sansa, poate unica, de a transforma o societate resemnata intr-o voce activa si imuna la manipulare. Acest tren nu vine de multe ori in viata si e bine sa nu il ratezi. La Universitate se striga, intr-un exercitiu democratic de neimaginat in urma cu numai doua luni, nu doar pentru ceea ce ne priveste in mod individual, ci pentru orice categorie sociala afectata de deciziile celor care ne conduc.

 

Ce simti in acele momente – in ger, in soare – alaturi de oamenii de acolo?

Simt caldura, ger cumplit, deznadejde, negare, acceptare, indignare, dezacord, acord, paranoia, incredere, fericire, primavara, speranta, zambete, iubire, lista e mult mai lunga. Cuvantul care defineste cel mai bine ceea ce simtim cu totii este SOLIDARITATE.

 

Crezi ca e adevarat ce se spune despre oamenii din piata – ca au devenit un colectiv unit in demersul lor democratic? Sau altfel spus: ati devenit un colectiv unit, pentru ca si tu esti langa ei?

Nu stiu cine spune asta pentru ca ne aflam categoric intr-un boicot mediatic, dar mi-ar placea sa o aud. In media, in general aud ca suntem dezbinati, incoerenti, pentru unii nici macar nu mai existam. O sa iti dau exemplul celor de la RTV (Romania TV) care, absenti doua saptamani din piata, afisau pe o burtiera in timp ce ne transmiteau in direct cu ocazia actiunii de deszapezire, ca protestele s-au reluat o data cu vremea buna, dupa doua saptamani de pauza. Stim ca deranjam atunci cand strigam ceea ce nu convine, dar e ceva asumat. Faptul ca sunt si eu in piata nu are legatura cu faptul ca am devenit un colectiv unit. In piata suntem uniti nu datorita personalitatilor, ci datorita pietei in sine ca stare de spirit. Oamenii care isi petrec macar o seara acolo se indragostesc de piata si revin. Impreuna suntem vocea schimbarii.

 

Azi se fac 54 de zile de proteste, de cat mai e nevoie pentru o schimbare consistenta?

Nu sunt Brucan sa fac profetii. Suntem constienti ca schimbarile nu se pot petrece peste noapte. Pentru cei care au depasit geruri de -27 de grade, nici macar nu mai conteaza durata, numarul de participanti sau conditiile meteo. Suntem extrem de incapatanati si de determinati sa nu plecam. Ne-am calit pentru o lupta de durata si avem convingerea ca schimbarile se vor petrece mai devreme sau mai tarziu.

 

Feedback-ul puterii la manifestarile voastre a insemnat invective ca “viermi”, “ciumpalaci”, o demitere a ministrului de Externe din cabinetul Boc si o ulterioara schimbare de guvern despre care Presedintele Traian Basescu a spus ca era, de fapt, programata inca din decembrie. Cum percepti tu si – prin extensie – piata atitudinea asta?

Daca tovarasul Ion Iliescu a dat un nume protestatarilor din '90, facandu-i golani, cineva trebuia sa ne boteze si pe noi. Am acceptat cu placere ambele denumiri si le exploatam cu mandrie in sloganurile noastre. Nu stiu cat ii coafeaza pe ei invectivele noastre atunci cand ii impartim in corupti, securisti, incompetenti, hoti s.a.m.d.

 

Multa vreme, o parte a presei si a societatii civile a blamat letargia romanilor si lipsa curajului si a educatiei democratice necesare pentru astfel de proteste. Care crezi ca a fost mecanismul care i-a facut pe romani sa iasa in strada?

A blamat sau a generat aceasta letargie? Presa a fost mereu instrumentul primar al politicului. Presa informeaza, deformeaza, trezeste, adoarme, calmeaza, instiga, aduna, dezbina, desteapta sau imbecilizeaza. Dreptunghiul acela de sticla care emite radiatii luminoase si sunete placute, prezent in orice sufragerie, reprezinta din pacate orizontul multor oameni. Se poate lupta insa cu aceasta dependenta, iar consumarea lui cu masura poate fi benefica. Noi suntem cel mai bun exemplu. Suntem generatia care se transforma treptat din Homo Videns* inapoi in Homo Sapiens.

*Homo Videns – termen introdus pentru a defini dependentul de televiziune de catre Giovanni Sartori in cartea sa "Homo videns. Imbecilizarea prin televiziune si post-gandirea"

Jandarmii: “exista o intelegere tacita.”

Ati fost folositi constant ca masa de manevra de politicieni, v-au catalogat ca fiind “viermi” si “ciumpalaci”, v-au tratat cu ignoranta si aroganta. Care e raspunsul tau si al pietei, prin tine?

As vrea sa stabilim foarte clar un lucru. Piata nu da raspunsuri prin mine sau prin oricine altcineva, desi multi se erijeaza in lideri. Nu sunt mandatat pentru asa ceva. Atat in piata cat si in interviuri fiecare se reprezinta pe sine. Daca mesajele sunt in general comune si rezonante, asta se datoreaza valorilor comune care ne reunesc, in special dorintei de democratie. Nu imi permit sa vorbesc in numele Pietei Universitatii, in ansamblu. In ciuda informatiilor false din presa, nu suntem o masa de manevra si ma refer in special la zona tinerilor de la fantana. Ceea ce intriga si deranjeaza cel mai tare oamenii politici este faptul ca manevrele pe care le-au studiat dupa ureche la scolile lor politice de tip vechi, in cazul nostru nu functioneaza. Ei nu stiu de unde sa ne ia, pentru ca nici nu au de unde, iar noi suntem perfect constienti de mediocritatea lor. Suntem cumva prea aroganti fata de ei?

 

Au fost acuze de abuz si intimidare la adresa jandarmilor. Ce ai vazut tu ca s-a intamplat? Care a fost atitudinea fortelor de ordine pe toata perioada cat ai fost acolo?

Tema asta e chiar simpatica si iti voi oferi un raspuns mai detaliat. Pentru orice om care gandeste singur si cauta raspunsuri, este suficient sa urmareasca pe youtube sau facebook filmarile lui Sergiu Brega, Vlad Petri sau ale altor documentaristi ai Pietei ca sa judece . Daca tot vorbim de o masa de manevra, hai sa vorbim despre jandarmerie. Desi, in privat, jandarmii sunt solidari cu noi, raspund si ei unor ordine. Vineri, 2 martie, am fost in ceea ce noi numim "excursie" in Piata Revolutiei la fostul sediu CC al PCR (Comitetul Central al fostului Partid Comunist Roman – n.a.). Este un loc simbolic, locul unde au murit multi oameni cerand democratie, fara sa ceara autorizatie de protest in prealabil. In mod ironic aceasta cladire adaposteste astazi actualul sediu al MAI (Ministerul Administratiei si Internelor – n.a.). Am fost acolo pentru a cere demisia conducerii jandarmeriei pentru toate abuzurile comise asupra protestatarilor pasnici, cei pe care ar trebui sa ii protejeze si din taxele carora sunt platiti, si in semn de solidaritate cu suporterii care, la meciul Romania-Uruguay, au facut zid in fata organelor de represiune fie ele private sau ale statului (BGS si jandarmerie), si au fost batuti si gazati pentru a apara un simplu banner pe care scria: "FRF=RMGC" (“Federatia Romana de Fotbal = Rosia Montana Gold Corporation” – n.a.). Astazi am repetat excursia, iar jandarmii au incercat sa ne intoarca din drum si sa ne intimideze, asa cum au facut-o si in Centrul Vechi in ziua de Vallentine's, invocand legea 60 pe care e evident ca nu o cunosc. In baza aceleiasi legi am primit amenzi in data de 14 februarie pe care le vom contesta. Nu exista o lege in Constitutie care sa iti permita sa protestezi in Piata Universitatii, iar in alta zona nu. Jandarmii evident stanjeniti, atunci cand sunt pusi in fata acestei intrebari, raspund halucinant: exista o intelegere tacita. Sunt foarte deranjati atunci cand sunt filmati si incearca sa ne interzica acest lucru, desi ei ne filmeaza seara de seara. Pentru cei care folosesc aceasta masa de manevra impotriva noastra avem un singur raspuns: Va rugam sa ne scuzati, nu suntem intimidati!

“Intre PDL si USL nu poate fi pus semnul egal.”

Tu esti asistent universitar la UNATC. Presa a semnalat ca in piata sunt oameni din toate straturile sociale, cu diverse pregatiri intelectuale si posibilitati financiare. De ce multi v-au acuzat ca sunteti limitati intelectual, sunteti vanduti – sunteti platiti ca sa iesiti – si ca, de fapt, nu stiti ce vreti? Ce le raspunzi?

Sa ne fereasca Dumnezeu de schimbarile sociale facute doar de intelectuali. In Piata am cunoscut suporteri de fotbal, catalogati in general de societate ca “huligani”, care striga pentru Rosia Montana, oameni care dorm pe strada, catalogati in general drept “aurolaci”, care cer bani pentru invatamant sau cercetare, someri care se implica in mod voluntar in actiuni umanitare. Acolo am invatat sa nu mai punem etichete. Stima pe care am ajuns sa o port acestor oameni o depaseste mult pe cea pe care o am fata de multi dintre cunoscutii mei.  Acestor oameni le pasa, se implica, sunt activi si, cel mai important, sunt oameni vii. Daca suntem vanduti? Cu siguranta. Suntem vanduti propriei noastre constiinte.

 

Presa portocalie incearca sa il “ascunda” pe Presedintele Traian Basescu in clasa politica romaneasca. Adica, s-a tot spus ca in piata, de fapt, se striga impotriva tuturor din clasa politica actuala, ca Traian Basescu e doar un element mic in ecuatia generala. Ce strigi tu, in piata? Ce striga cei de langa tine?

Ma bucur de cate ori am ocazia sa lamuresc acest lucru, chiar daca e mai greu de explicat, chiar si parintilor nostrii. Atat presa portocalie, cat si de alta culoare sau culori incearca sa deformeze, sa ascunda sau sa profite de tot ceea ce se striga in Piata. Te referi, desigur, la sloganul "PDL si USL fura prin rotatie!" (initial "aceeasi mizerie!"). Da, acest slogan se striga, dar nu in sensul pe care incearca unii sa il induca. Personal am convingerea ca "aceeasi mizerie" a fost un mesaj infiltrat. Tocmai pentru ca nu poate fi pus semnul egalitatii intre cele doua formatiuni politice, sloganul a fost transformat de noi in "fura prin rotatie", iar frecventa cu care se striga e mult redusa raportata la “Jos Basescu!”. Nu am gasit un om care sa conteste adevarul acestei afirmatii, chiar daca nu convine. Da, s-a furat si inainte, deci e de presupus ca o sa se fure iarasi. Suntem acuzati cand strigam acest slogan ba ca suntem OTV-isti, ba ca suntem "anarhisti ecologisti care vor sa il dea jos pe Basescu doar ca sa il puna la loc intr-o alta forma", ba ca suntem prea idealisti, ba ca suntem platiti de mai stiu eu ce ONG. De "Dan Diaconescu, sluga lui Basescu!" sau "Danut de la OTV, sa ne pupe-n PDL!" nu spune nimeni. Nu ne deranjeaza acuzatiile, chiar daca nu suntem nici una nici alta, ci pur si simplu cetateni indignati care, odata fripti cu ciorba sufla si in iaurt. Nu vrem sa inlaturam o dictatura pentru a oferi puterea pe tava unei clase politice nereformate, suspecta de aceleasi vechi practici. Politicienii din opozitie trebuie sa inteleaga semnalul nostru de alarma ca pe o sansa de a se reforma. Evident ca ne adresam in special tinerilor din partide, pentru ca de la ei trebuie sa plece schimbarea. Daca tot ne-am trezit dupa 22 de ani sa schimbam ceva, intelegem sa o facem pana la capat, nu sa reapara in prim-plan personaje binecunoscute pentru acte de coruptie.

 

Am scos un citat dintr-o declaratie pe care ai dat-o in Jurnalul National: “Numitorul comun este tendinta dictatoriala a presedintelui Traian Basescu.” Explica, te rog, aceasta idée.

Pai "jos Basescu!" sau "Refuzam dictatura!" sunt sloganuri la care absolut toti oamenii din piata rezoneaza. Termenul de dictator era acum aproape doua luni extrem de contestat de pro-basisti. Intre timp, omul si-a dat arama pe fata si cred ca nu mai poate infirma nimeni tendintele dictatoriale ale presedintelui. Depasirea flagranta si repetata a atributiilor prezidentiale, incalcarea constitutiei de insusi garantul acesteia, discursul si interventiile televizate anti-democratice sau folosirea aparatului de mentinere a ordinii publice ca organ de represiune si intimidare asupra cetatenilor in slujba carora isi justifica existenta nu pot fi asociate decat cu tendinta dictatoriala.

 

Sloganurile si lozincile din piata sunt foarte istete, unele din ele sunt jignitor de inteligente. Cum apar pe pancarte si in gurile voastre? Care e preferata ta?

Apar din "laboratoarele pietei". Cel putin la noi la fantana, cam asa functioneaza: daca un om din multime striga un slogan, iar restul oamenilor il preiau, cei de la portavoce il transmit mai departe. Uneori pleaca de la cel cu portavocea catre multime si aceasta decide daca striga sau nu. Atunci cand unui om nu ii place un anumit slogan nu il striga si gata. Asta e democratia pana la urma. Avem mereu grija sa folosim totusi un limbaj decent, pentru ca apar si propuneri mai pestrite. Exista, cu siguranta, si o autocenzura a pietei. Oamenii reactioneaza imediat daca ceva ce se striga e "din alt film". Le poti citi usor reactiile. Mesajele sunt "jignitor de inteligente" pentru ca oamenii pe care ii vad zi de zi protestand sunt oameni jignitor de inteligenti.

 

Vei continua sa iesi la protest? Ce finalitate crezi ca va avea toata agitatia din piata?

Cu siguranta. In primul rand ca mi-am facut mie o promisiune. Nu imi mai permit sa pierd si acest tren si sa ma resemnez asa cum o fac cei care stau in casa. Sincer, sper sa nu existe o finalitate. Sper ca agitatia de acum din piata sa genereze o agitatie mult mai mare si de lunga durata. Sper ca noi sa nu devenim niste “Doni Quijote” in lupta cu morile de vant, ci niste cetateni vigilenti, cu ochii mereu deschisi si constienti de puterea cuvantului. Sper ca ceea ce se intampla peste tot in lume sa trezeasca oamenii la viata. Viata nu e in malluri, in puburi sau in fata monitorului, aceea se numeste realitate virtuala, iar schimbarile nu se fac cu un click de mouse, ci in strada, cu sau fara portavoce.

Written by