Marea indragosteala

 

Traficul ma ingrozeste. Atat cel din Bucuresti cat si cel de weekend. Pentru a-l evita sunt dispusa la cele mai crunte sacrifii, printre care: trezitul la sase dimineata pentru a pleca devreme la munca, refuzul de a accepta stabilirea de intalniri dupa ora 16.00, nenumarate zile de luni concediu pentru a evita aglomeratia de duminica. Eram intr-o astfel de zi de luni din iunie 2009, cazati la campingul din Navodari, cand am decis sa mergem in explorare in zona Vadu. Auzisem din povesti ca e frumos si am primit din partea unor prieteni care au mai fost schita unei harti insotita si permisiunea sa ii sunam de pe drum pentru a ne directiona.

Am pornit pe drumul inspre Corbu, la iesire din comuna am facut dreapta inspre Vadu si acolo dreapta la punctul de reper fosta fabrica de metale rare. Imposibil de ratat, este un mastodont in paragina. Si asa am ajuns in rezervatia Delta Dunarii. De preferat sa va achizitionati permis de intrare (detalii aici – http://www.info-delta.ro/blog/tag/taxe-delta-dunarii), astfel in cazul in care autoritatile decid sa efectueze verificari nu riscati o amenda.

In urmatoarele 30 de minute s-a intamplat indragosteala. Am parcurs drumul de nisip batatorit pana la prima cherhana. Eram curiosi cum de a ajuns nisipul sa fie atat de solid, ca parca te astepti la altceva din partea lui. Am coborat din masina si am luat probe. Dupa ce l-am gustat ne-am dat seama ca este asa de la sare.

Sentimentul dominant, pe tot parcursul primei noastre sederi de cateva ore la Vadu a fost ca ne-am intors in timp pana la inceputul lumii, intr-un loc unde eram singurii oameni. Plin de pasari, kilometri intregi de plaja doar pentru noi. Ne-am plimbat pe malul marii inspre nord, mai mult de o ora, perioada in care am dat peste palcuri cormorani si pescarusi, si chiar peste un pui de delfin esuat.

Ne-a fermectat locul! Atat de tare incat in vara respectiva ne-am intors timp de 10 weekenduri si ne-am campat in rezervatie. Vineri dimineata impachetat totul in masina si la ora 16.30 fix pornit inspre centura, iesirea catre Constanta. De regula ajungeam pe la ora 21.00. Uneori era inca zi, alteori deja se intunecase dar ne mai ajuta luna din cand in cand. Daca nu era nici luna atunci echipamentul tehnic din dotare, lanternele sau frontalele, ne ofereau sprijin pentru a putea instala cortul. E bine sa aveti haine care sa va protejeze de potentialii tantari. N-ar strica si un spray sau o crema impotriva micilor bestii. Recunosc ca in unele seri drumul nostru s-a intersectat puternic cu al lor.

Cu privire la aspectele administrative: mancarea se poate depozita pentru o perioada de o zi / doua in lada frigorifica care se ingroapa in nisip, astfel tine mai rece. Toaleta este in natura, dusul in mare sau va puteti achizitiona echipament corespunzator din magazinele specializate. Aici gasiti tot felul de articole care va pot transforme cortul intr-o locatie de vis. In plus, sentimentul de a te trezi cu marea la 5 pasi nu poate fi egalata pana la acest moment de nicio alta locatie de pe litoralul Marii Negre. Pentru sederi mai lungi cumparaturile vi le puteti face la minimarketul din Corbu sau la supermarketurile din Navodari.

Locul s-a aglomerat in timp insa daca sunteti in cautare de izolare atunci puteti sa mergeti aici in cursul saptamanii cand gasiti cu usurinta un kilometru de plaja doar pentru voi.

Daca ajungeti vreodata in zona faceti liniste si ascultati marea. Care este farmecul sa pornesti radioul sau cd-ul din masina si sa asculti aceeasi muzica pe care o auzi zi de zi? Ai venit la mare, bucura-te de ea. La plecare luati tot gunoiul, inclusiv cel pe care l-ati gasit in zona la sosire. Doar astfel ne vom putea bucura de acest loc frumos si peste cativa ani.