La multi ani, Ion Creanga

E greu de crezut ca exista cineva care sa nu se gandeasca la Ion Creanga ca la o parte din copilarie. De motoceii pe care ii lega mama sa pana “ crapau matele jucandu-se cu ei”, zapada care bloca potecile, viata traita asa cum astazi doar visam, sunt doar cateva dintre scenele iconice din opera lui Creanga.

Ziua lui Creanga

Astazi, 1 martie, acum 175 de ani s-a nascut unul dintre clasicii literaturii romane. Autobiografia sa “ Amintiri din copilarie” fascineaza si creaza nostalgie fiecarui copil respectiv adult care o (re)citeste.

Ion Creanga s-a nascut in satul Humulesti, iar daca ai citit sau macar rasfoit Amintirile e imposibil sa nu iti aduci aminte de satul magic din povestirile sale.

Creanga era de vocatie diacon, absolvind “ scoala de popi” Seminarul teologic de la Socola. A fost dascal si diacon pana cand a fost exclus din biserica pentru ca “..si-a parasit nevasta, a tras cu pusca in ciorile care murdareau Biserica Golia si s-a tuns ca un mirean”.

Creanga, omul basmelor

A fost prieten bun cu Mihai Eminescu si apreciat de Titu Maiorescu care l-a ajutat dupa ce a fost dat afara din randurile clerului.

Prietenia cu Mihai Eminescu a fost una esentiala, cel din urma incurajandu-l sa scrie. Astfel in perioada de varf a prieteniei sale cu Eminescu, Creanga scrie cele mai importante opere.

Creanga, clasicul literaturii noastre

A scris basme, anecdote, satira si modul original in care a folosit arhaismele, expresii din “ sufletul” poporului roman de alta data il face pe scriitor pagina de istorie nu doar datorita talentului ci si a mostenirii pe care ne-a lasat-o.

Operele sale

Simtul ascutit al ironiei, limbajul reinventat al poporului, nostalgia romantica, talentul de a povesti si oralitatea creatiilor sale fac din Creanga unul dintre cei mai pretiosi, indispensabili, savurosi si unici autori al tuturor timpurilor.

“ Nu stiu altii cum sant”, dar eu de fiecare data cand recitesc Creanga retraiesc in Bucurestiul anilor 2000 nostalgia si bucuria pura a vremurilor de mult timp apuse.