Despre Polo, prea putin

Nationala de polo a fost singura echipa romaneasca prezenta la Jocurile Olimpice de la Londra .  Tragerea la sorti nu a fost tocmai norocoasa pentru nationala noastra, care a ajuns in aceeasi grupa cu Ungaria (campioana olimpica), SUA (vicecampioana olimpica), Serbia (campioana europeana), Muntenegru (vicecampioana europeana) si Marea Britanie.

    Primul meci a fost cu Marea Britanie, iar baietii au trecut fara probleme, cu scorul de 13-4. Aveau sa urmeze infrangerile. Nationala noastra a fost invinsa de SUA cu scorul de 8-10 intr-un meci strans in care Romania a condus  cu scorul de 5-4 pana la pauza dintre a doua si a treia repriza. A urmat apoi partida cu campioana olimpica, Ungaria, care s-a desfasurat cam dupa acelasi scenariu, finalul fiind 15-17 de partea adversarului. Meciul cu Muntenegru a fost unul frumos,  dar s-a incheiat cu scorul de 12-8. In ultimul meci din grupe, baietii lui Istvan Kovacs au intalnit nationala Serbiei in fata careia au cedat cu scorul 4-12.

    Dupa ce am trecut in cateva randuri parcursul baietilor la aceste jocuri, nu pare mare lucru. De alfel ziarele nici nu s-au obosit sa verse prea mult tus pentru poloistii nostri, asa cum nu o fac nici in afara Olimpiadelor sau a Campionatelor Europene sau Mondiale . Putini stiu astfel conditiile in care acest sport continua sa existe. Din cele zece bazine existente in tara, doar cateva sunt practicabile. Iarna gerul e cumplit in salile de antrenament, iar vara caldura e sufocanta si le impiedica antrenamentele. Sa vorbim si despre indemnizatiile lor  ca sportivi in lotul national? Mai bine nu, 750 de lei e o suma rusinoasa. Noroc ca in rest, cand nu sunt la echipa nationala, baietii joaca la echipe puternice din Europa.

   Asadar, sa fii intre primele 12 nationale ale lumii nu e putin, pentru o tara in care presa sportiva e sufocata de fotbal, bazinele aproape nu exista, iar recompensa financiara iese din discutie. Dar pentru niste baieti atat de daruiti acestui sport si pentru performantele lor sa credem ca se poate construi macar in Bucuresti un singur bazin demn de competitiile internationale?