Memento Caragiale: Satira si politichie pentru reverie III

 

National Magazin (NM) continua sa va devoaleze rima si discursul politic ale lui Ion Luca Caragiale, cu ocazia a 160 de ani de la nastere si 100 de la moartea clasicului nene Iancu.

Prin aceasta campanie, revista isi propune si va propune lecturi de poezie si fragmente de discursuri politice semnate de IL Caragiale, pentru a cinsti un om polivalent – proza, lirism, politica, umor .

 

Unei copile
Madrigal

Cand erai micuta-n scoala,
Mi-era drag sa fiu scolar.
Azi, cand toba esti de carte,
Azi m-as prinde tobosar!

 

Nea Istrate

-Buna ziua, nea Istrate.
– Se-nvarteste masa, frate.
– Nea Istrate, tu esti surd.
– Am vorbit ieri cu un card.
– Nea Istrate, ori esti beat?
– Mi-a raspuns cum l-am chemat.
– Nea Istrate, ce vorbesti?
– Cum ii chemi, raspuns primesti.

(Vol “I. L. Caragiale – Fabule, satire, parodii”, editie ingrijita de Liviu Calin, Editura Facla, Timisoara, 1972)

 

Fragmente din Cuvantarea “Domnilor, vreau sa fiu…” tinuta de IL Caragiale in campania electorala din 1908, pentru Take Ionescu si al sau Partid Conservator-Democrat:

“(…) Mi s-a tagaduit, in ultimul timp, – ma iertati, vorbesc fara metoda – cand am facut un articol pentru d. Take Ionescu (…). Dar ce se amesteca ala, un artist, in politica? (…) Asa? Atunci am raspuns, daca artist inseamna a respecta gramatica romaneasca o data, de doua ori pe saptamana, atunci sunt artist (ilaritate). A, dar atunci pe bucatareasa, care nu respecta de doua ori pe saptamana gramatica, nu o nedreptatesti? (…) Cum, daca am invatat gramatica, nu mai am dreptul sa fac politica? (…) noi, oamenii de litere si de cultura, am fost totdeauna considerati in Tara Romaneasca ca niste elemente tolerate cum sunt pe peretii salonului acum tolerate decorurile de hartie si care maine vor trebui sa dispara. (…) Am voit sa facem politica si atunci ni s-a pus alternativa: d-le artist, vrei sa fii arnautul boierului cutare? Atunci, se intelege, am spus: sunt literat, am invatat gramatica elementara (mare ilaritate), n-am sa invat sa umblu cu spala-varza, d-le boier (mare ilaritate).
(…) nu am, d-lor, decat 4 clase primare pe care pot sa le justific (ilaritate, aplauze). Si sa va spun pentru ce nu am decat 4 clase primare. Vazand ca de aci incolo se ingroasa lucrurile, mi-am zis: mai bine sa trec la scoala lumii, unde nu sunt stabilite examene (ilaritate, aplauze) (…).
Si-mi scria un prieten si-mi spunea: nu te duce la Take Ionescu. Insa, cum posta de la Bucuresti la Berlin vine rar, cand am primit scrisoarea prietenului meu, era tarziu, caci eu scrisesem d-lui Take Ionescu sa ma inscrie si pe mine in partidul conservator-democrat, si m-a inscris. Multumesc, sefule! (aplauze, ilaritate).

(…) Nu ma duc in casa boiereasca, unde sunt mese stramte, unde cel care te pofteste sa zica: baiatul acesta sa se duca la bucatarie (aplauze).
D-lor, sunt nepotul unui bucatar arnaut si prin atavism am groaza, am oroare de sosul prajit (mare ilaritate).

Discurs tiparit cu titlul de “Toast la Ploiesti, 9 martie 1908”, in “Revista Fundatiilor Regale”, VI, nr.10, octombrie 1939, p. 24-26.