Castelul Regal de la Savarsin

In  vremuri de mult apuse, nu departe de Arad avea sa se construiasca unul din cele mai frumoase castele de pe Valea Muresului. La inceput a fost doar un conac de vanatoare ce apartinea  familiei nobiliare Forray, insa cu trecerea anilor acesta avea sa se imfrumuseteze si sa devina ceea ce astazi este Castelul Regal de la Savarsin, unul dintre putinele locuri care ofera turistilor cazare chiar si in Castel.

Existenta-i este destul de zbuciumata: in timpul Rascoalei lui Horea, Closca si Crisan  castelul a fost incendiat si a ars pana in temelii, distrugand intrega arhiva. Date ce situeaza aceasta constructie intre anii 1650-1680 si  vorbesc de o succesiune a proprietarilor de-a lungul timpului s-au gasit mai tarziu in arhiva de la Budapesta.

Se spune despre Ivan Forray ca ar fi frecventat cercurile boeme de la Pesta, avand usoara trecere la mai – marii vremii secolului al XVII-lea. Tragicul se contureaza in jurul unei ofense aduse unei artiste cu renume si drept urmare paraseste cercurile pe care le frecvanta cu atata ardoare. Isi propune sa calatoreasca prin lume, ajungand in Africa la o vanatoare de lei.

Cand se intoarce aduce cu el o multitudine de specii de arbori si arbusti, dintre care: brad argintiu, molid, chiparosi de balta, salcam chinezesc, pin de Himalaya, alun turcesc si multe altele. Toate acestea vin sa infrumuseteze parcul ce inconjoara castelul ca o fortareata.

Cativa ani mai tarziu, Castelul intra in posesia familiei Regale, insa doar pentru o scurta perioada de timp. In 1947 Regele Mihai este nevoit sa abdice si paraseste Romania, Castelul fiind confiscat de comunisti.

In 2001 Castelul intra din nou in posesia Familiei Regale, deschizandu-si portile, permitand accesul la propria-i istorie si frumusete.

Daca sunteti prin zona, popositi la Castel la o poveste!  Romania are lucruri frumoase de spus!

”Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie,
Tara mea de glorii, tara mea de dor?

Viata in vecie, glorii, bucurie,
Arme cu tarie, suflet romanesc,
Vis de vitejie, fala si mindrie,
Dulce Romanie, asta ti-o doresc!”