Tehnica constructiei podurilor a lui Anghel Saligny

Unul dintre intemeietorii ingineriei romanesti se numeste Anghel Saligny. S-a nascut in anul 1854, in judetul Galati si a activat ca academician, ministru si pedagog, dar si ca inginer constructor. Este considerat unul dintre cei care au pus bazele tehnicii costructiei podurilor si silozurilor cu structura metalica, respectiv baton armat.

Se pare ca nu a fost singurul din familie care avea aptitudini pentru stiintele exacte, pentru ca si fratele sau mai mare Alfons Oscar Saligny, a devenit un chimist foarte cunoscut, dar a activat si ca membru corespondent al Academiei Romane.

In primii ani de studiu, a frecventat cursurile Scolii la pensionul de copii din Focsani, pension infiintat de tatal sau de origine franceza, Alfred Saligny. Fiind atras de astronomie si de fenomenele universului, a urmat cursurile Universitatii din Berlin, unde a acumulat cunostiinte de la celebrul fizician Hermann von Helmholtz. Cativa ani mai tarziu, a urmat cursurile igineresti la Scoala Tehnica Superioara din Charlottenburg, fiind atras de notiuni exacte.

A lucrat la constructia caii ferate Cottbus-Frankfurt pe Oder, sub conducerea lui G. Mehrtens, si la constructia caii ferate Ploiesti-Predeal, sub conducerea lui Gheorghe Duca.

Anghel Saligny s-a remarcat ca inginer constructor, venind cu o multime de inventii si solutii in proiectarea si construirea podurilor dar si a constructiilor industriale. A proiectat mai multe linii ferate printre care amintim calea ferata „Adjud- Targu Ocna”; a proiectat numeroase poduri metalice, inlocuindu-le pe cele straine care erau necorespunzatoare; contruieste pentru prima data in lume silozuri din beton armat la Braila si Galati la numai doua decenii dupa ce francezul Joseph Monier obtinuse, in anul 1867, primul brevet pentru elemente de constructii cum ar fii grinzile, placile, stalpii din beton armat, material putin studiat in acele vremuri.

Silozurile, proiectate sub atenta indrumare a lui Anghel Saligny, puteau cuprinde 25.000 tone cereale. In premiera mondiala au fost realizati peretii celulelor hexagonale ale silozurilor, din piese fabricate la sol, sub forma de placi.

De asemenea, tot in plan mondial, a fost primul care a realizat placile la sol, sudura barelor metalice si mecanizarea la montaj.

            Solutioneaza problema inlocuirii podurilor de lemn cu podurile metalice, in timpul in care a activat ca sef al Serviciului de Docuri si ca sef al Serviciului lucrarilor noi din Directia Generala a Cailor Ferate Romane.

            A introdus pentru prima data in Romania pilotii si radierele din beton armat in constructiile portuare; de asemenea, a proiectat silozurile de cereale si statia de petrol.

            Linia de cale ferata Targu Jiu- Filiasi, tunelul de cale ferata din Valea Mostistei, portul Rama dan, sunt ale lucrari importante ale lui Anghel Saligny.

            In perioadele 1895-1897 si 1910-1911, a activat ca membru fondator al Societatii Politehnice din Bucuresti, presedinte al acesteia, profesor la Scoala Nationala de poduri si Sosele, ministru al Lucrarilor Publice, membru corespondent (1892), membru titular (1897) si presedinte al Academiei Romane.

            1885, este anul in care lui Anghel Saligny i s-a incredintat de catre Directia Generala a Cailor Ferate Romane, dificila lucrare de a construi podul de cale ferata peste Dunare, la Cernavoda; cinci ani mai tarziu, era demarata lucrarea; iar alti cinci ani mai tarziu era inaugurat sistemul de poduri de cale ferata ce trverseaza Dunarea intre Fetestu si Cernavoda, proiectat si construit sub coordonarea lui Anghel Saligny si pod, care, poarta numele regelui Carol 1.

            Sistemul de poduri de la Cernavoda a reprezentat o adevarata arta inginereasca, cea mai grandioasa in acele vremuri din Europa continentala, la ora construirii sale si inca multa vreme de la constructie. Lucrarea a fost una dintre cele mai originale, folosindu-se pentru prima data otelul moale, ceea ce a contribuit la durabilitatea podului. Podul de la Cernavoda a fost cel mai lung pod din Europa si unul dintre principalele poduri cu deschidere mare din lume, avand o deschidere de 4.088 m intre malul stang si cel drept. Astazi, podul este dublat de un sistem de poduri, dar construit de alti ingineri romani, ramane cel mai important simbol al ingineriei romanesti.