Iubirile Reginei Maria

 

Dupa anul 1990, cand a fost publicat jurnalul Reginei Maria, au inceput sa circule tot mai multe zvonuri si povesti legate de viata sa amoroasa, considerata si asa foarte agitata. Mai mult decat atat, contemporanii si ziaristii vremii au incercat sa dezvaluie lumii intregi relatiile amoroase, fiind banuita chiar ca fiica sa Maria, a aparut in urma relatiei pe care a avut-o cu Zizi Cantacuzino, iar fiica sa Ileana a fost facuta cu Barbu Stirbei, poveste sustinuta de asemanarea izbitoare dintre aceasta si una dintre surorile lui Barbu Stirbei. Despre relatiile intime ale Reginei Maria s-a vorbit mult in acea vreme, s-a scris si mai mult, iar astazi inca se vorbeste, subiectul fiind unul care inca intereseaza.

            Prima barfa despre o relatie amoroasa a Reginei Maria, incepe undeva prin anii 1897-1898, cand tanarul Zizi Cantacuzino este adus ca profesor de gimnastica pentru Carol, care in scurt timp incepe sa dezvolte lungi discutii si conversatii cu Maria. Medicul familiei regale ii recomanda Mariei sa urmeze un tratament in Germania. Contemporanii nu vor scapa din observatie faptul ca la plecarea din Constanta, inainte de ase urca pe vapor, viitoare regina isi ia la revedere de la multimea stransa, la bratul chipesului ofiter. Mai mult decat atat brafele vremii sustineau ca Maria, fiica sa, a rezultat din relatia pe care o avea cu Zizi Cantacuzino, iar in societatea bucuresteana circulau zvonuri despre iminenta unui divort, pe care Corol I reuseste sa le reprime brusc. La intoarcerea sa din Germania gaseste o suita de doamne ivite din senin, printre care: Nadejda Stirbei, Maruka Cantacuzino sau Martha Bibescu, avand scopul de a o impiedica pe aceasta de a mai intra intr-o relatie care sa ii pericliteze statutul.

            Desi era bine pazita de toate aceste „prietene”, acest lucru nu a putut sa o impiedice sa aiba o scurta escapada cu un aristocrat american, William Waldorf Astor, care tocmai isi incheiase studiile la Oxford. Casatoria acestuia in anul 1906, curma relatia definitiv dintre cei doi, ceea ce ii provoaca suferinta Mariei.

            Se spune ca adevarata ei dragoste a fost printul Barbu Stirbei, pe care il cunoaste in anul 1907, acesta fiind nepotul domnitorului Barbu Stirbei. Infatisarea lui extrem de placuta, brunet cu ochi caprui, eleganta sa aristocratica, dar si mintea lui ascutita o cuceresc definitiv pe Maria. Se spunea despre acesta ca era un cuceritor, iar Maria era o mare provocare. Barfele si zvonurile vremii sustin ca Barbu Stirbei ar fi fost tatal ultimilor doi copii ai Mariei: Ileana si Mircea, care semanau izbitor cu printul, toti ceilalti copii ai cuplului regal aveau ochii albastri ca cei ai Mariei si ai lui Ferdinand. Cei doi aveau nevoie unul de altul pe fondul unor interese reciproce, iar iubirea lor nu s-a stins niciodata, Maria frecventand adesea Palatul Buftea, unde locuia Barbu Stirbei, unde petreceau mult timp impreuna calarind prin imprejurimi. Desi, zvonul despre relatia celor doi devenise public, in mod inexplicabil, in anul 1913, Carol I il numeste pe Barbu Stirbei administrator al domeniilor coroanei, ceea ce il apropie si mai mult de palat, avand nenumarate facilitati de a se intalni. Dar, toate acestea sunt curmate de moartea lui Carol I, schmbarea statutului din Principesa Maria in Regina Maria si apropierea Primului Razboi Mondial.

            Cu toate acestea in timpul Primului Razboi Mondial, Maria a mai trait o scurta aventura alaturi de irezistibilul Joe Boyle, un colonel canadian si despre care Maria declara ca eate „un om cae nu are teama de nimic si care prin forta sa extraordinara reuseste in toate domeniile”. Joe Boyle a lucrat la dezvoltarea industriei petrolifere romanesti si a insotit ajutoarele canadiene in Romania, iar eforturile sale l-au apropiat si mai mult de Regina, devenind prietenul si confidentul acesteia.

            Memorialistii vremii au insinuat si o legatura a Reginei cu primul-ministru Bratianu, dar acest lucru a fost extrem de greu de probat. Cu toate acestea finalul Primului Razboi Mondial a insemnat o angajare majora pentru Regina Maria, care s-a dedicat in totalitatea actelor de caritate si incheierii unei paci favorabile pentru Romania.    

Written by